Arie protejată de interes național, izbucul intermitent de la Călugări este o zonă de un pitoresc aparte, brăzdată de fenomene carstice specifice.
Izbucul de la Călugări sau ‘’Apa Momii’’, așa cum mai este cunoscut, se află la aproximativ 12 kilometri de orașul Vașcău, în imediata apropiere a satului Ponoare, județul Bihor.
Într-un minunat decor montan, înconjurat de pajiști și păduri, țâșnește din crăpăturile stâncilor un izvor intermitent, prețuit ca un adevărat loc sfânt, în care se înalţă evlavioase, sub cerul liber, rugăciunile credincioșilor.
Izbucul, monument al naturii
Aria protejată aflată la poalele estice a Munților Codru-Moma reprezintă zona naturală în care se găsește un puternic izvor, rezultat în urma infiltrațiilor de apă în rocile sedimentare de dolomite și calcare, cunoscut și sub denumirea de’’ izbuc intermitent’’.
Prin urmare, aici se formează bazine de acumulare și galerii de evacuare, producerea fenomenului carstic având loc odată cu depășirea apei de nivelul superior al galeriei de evacuare.
Prin sifonare, încăperea este golită, întreg fenomenul repetându-se după pauza de reumplere a bazinului de acumulare.
Cel mai reprezentativ din România
Situat într-o rezervație geologică a cărei suprafață depășește 12 hectare, situată la o altitudine de 399 de metri, izbucul de la Călugări rămâne in continuare cel mai reprezentativ izvor carstic din țară.
Denumirea acestuia se datorează poziției din apropierea mănăstirii. Despre izvorul carstic aflat în rezervația de depozite dolomitice cenușii există convingerea că apele sale au proprietăți vindecătoare, fiind urmate de puteri miraculoase de vindecarea anumitor boli.
Credința ține să fie alimentată și de legenda zonei, conform căreia, în urmă cu ceva ani, un copil născut orb a fost vindecat, după ce acesta s-a spălat pe față cu apa din izvor. Mărturii ale puterilor vindecătoare stau și mărturiile celor vindecați cu aceeași metodă, consemnate în Cartea de Aur a mănăstirii.
Mănăstirea Izbuc
Cu hramurile ‘’Izvorul Tămăduirii’’ și ‘’Înălțarea Domnului’’, Mănăstirea Izbuc dispune de două biserici, clădiri anexe și chili monahale.
Episcopul Roman Ciorogariu al Oradiei (1920-1936), ctitorul mănăstirii, a așezat lăcașul sfânt într-o poieniță situată în apropierea Izbucului de la Călugări, fiind convins atât de toponimul ‘’Călugări’’, precum și de vechimea satului, în care, cândva demult, a existat o vatră monahală.
În data de 29 mai 1930, în ziua praznicului Înălțării Domnului, a fost pusă piatra fundamentală a primei biserici de la Mănăstirea Izbuc.
Monitorizarea izbucurilor din zonă
Monitorizarea izbucurilor din zonă are ca scop primirea informațiilor extrem de importante despre funcționarea și structura pânzelor acvifere carstice.
Umplută periodic de apă, cuva izbucului de la Călugări se golește într-o perioadă care poate dura de la două până la cinci minute, urmând ca aceasta să fie din nou umplută într-un decurs de până la 20 de minute.
După 1980, una dintre cele două cavități care alimentau izbucul s-a scurtcircuitat, ca urmare a eroziunii apei asupra dolomitelor, lăsând în urmă un simplu sifonaj. Mai mult decât atât, eroziunea poate conduce chiar la dispariția în totalitate a acestui fenomen unic, cunoscut ca ‘’Izbucul de la Călugări’’.
Mii de oameni sosiți în locul considerat sfânt
Pe data de 15 august, de Sărbătoarea Sfintei Marii, izbucul atrage mii de credincioși și turiști sosiți din toate colțurile țării, indiferent de vârstă sau categorie socială.
