În satul Bulai din comuna Moara, județul Suceava, se află Mănăstirea Hagigadar, inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Suceava.
Mănăstirea închinată Maicii Domnului a fost ridicată pe Dealul lui Bulai, în mijlocul unei văi, și poartă un nume armenesc, a cărui semnificație se traduce prin îndeplinirea dorințelor.
Lăcașul de cult armenesc a fost ridicat în anul 1512, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517). Cel responsabil de înălțarea construcției a fost un negustor armean de vite, cunoscut sub numele de Drăgan Donvac, în timp ce alți autori consideră că biserica a fost ridicat de către fiul lui Drăgan, Bogdan Donvac.
Legendele mănăstirii
De zidirea bisericii sunt legate mai multe legende, cea mai populară dintre acestea spunând că în timp ce Drăgan conducea o cireadă, acesta se oprește pentru câteva clipe în locul în care în prezent se află lăcașul sfânt.
Adormind, în vis ar fi auzit îngeri cântând, și crezând că acesta nu poate fi decât un semn dumnezeiesc, se jură că la întoarcere va ridica o biserică.
O altă legendă spune că pe culmea dealului Bulai exista un paraclis din lemn părăsit. Într-o noapte, doi frați armeni, pe nume Donavachian, care se ocupau cu negoțul de vite, decid să poposească acolo. Hotărâți să înnopteze lângă bisericuță, aceștia urcă la paraclis, rugându-se pentru noroc în negustorie.
În aceeași noapte, frații au auzit în vis un cor de îngeri, urmat de apariția Maicii Domnului care le-a promis o viață prosperă în schimbul ridicării unei mănăstiri cu hramul din prezent.
Despre Biserica Dorințelor se spune că este locul în care gândurile bune se îndeplinesc. Prin urmare, tradiția spune că acelora care înconjoară lăcașul sfânt de trei ori, în genunchi, rugându-se cu cele mai pure intenții, dorințele li se vor împlini.
Și versantul de răsărit al dealului are o poveste, conform căreia acesta ar fi tocit de genunchii miilor de pelerini care au urcat până la mănăstire.
Arhitectura ansamblului
Ansamblul este format din două obiective: Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” (1512) și Zidul de incintă.
Construită în stil moldovenesc, mănăstirea dispune de o formă dreptunghiulară, cu absida altarului îndreptată spre est. Asemănătoare celei de la Mănăstirea Dragomirna, turla mănăstirii este octogonală, cu patru ferestre înguste, dispuse, bineînțeles, în cele patru puncte cardinale.
Conform cultului armean, se cere existența celor trei altare, astfel că pentru a se realiza acest lucru, naosul bisericii a fost lărgit.
Cu șase porți de ieșire din incintă, mănăstirea este înconjurată de ziduri de incintă, care datează din a două jumătate a secolului al 17-lea.
În anul 1995, soarta mănăstirii pare să fi fost pusă la încercare, un fulger provocând un incendiu, însă nu devastator. Reparată ulterior, aceasta a beneficiat de lucrări de restaurare în perioada 2004-2007.
Cei care doresc să viziteze Mănăstirea Hagigadar, trebuie să știe că după oficierea slujbei în limba armeană, aceștia sunt invitați la hruban, o agapă creștină, la care vor fi serviți cu mâncăruri tradiționale armenești.
Localizare
Pelerinii care intenționează să viziteze mănăstirea Hagigadar, li se aduce la cunoștință că lăcaşul sfânt este situat în apropierea drumului European E85, Fălticeni-Suceava, pe partea stângă, înainte de vale și înainte de intrarea în Suceava, la trei kilometri distanță de oraș.
