Situat pe platoul Cetățuia din comuna Berca, județul Buzău, Schitul Berca poartă hramul ‘’Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril’’.
Localizare
Către schitul Berca se poate ajunge urmând DN10, la 24 de kilometri distanță de Buzău, trecându-se înainte de localitatea Sătuc, râul Buzău.
Ridicarea lăcașului de cult
Ctitorit de Mihalcea Cândescu și de soția sa, Alexandrina Cantacuzino, alături de fii Șerban, Moise și Mihalcea, lăcașul de cult a fost terminat și sfințit în 1694, pe data de 6 iulie, perioadă în care acesta devine biserica schitului.
Odată cu secularizarea din anul 1864, lăcașul devine biserică de mir, primul document legat de atestarea bisericii Schitului ‘’Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril’’ datând din anul 1741. Acesta este inclus în actul de închinare al mănăstirii, ca metoc pentru Episcopia Buzăului.
Pe lista monumentelor istorice
Inclusă pe lista monumentelor istorice ale țării, biserica Schitului Berca datează din anul 1741. Pe lângă aceasta, pe lista monumentelor istorice ale României mai figurează și corpul de chilii, fosta stăreție și un turn-clopotniță.
Tot în această categorie este inclusă și o parte a zidului de incintă al fostei mănăstiri de călugări, toate fiind deschise publicului spre vizitare.
Arhitectura impresionantă a bisericii
În ceea ce privește arhitectura bisericii schitului, aceasta este una simplă, dispunând de un plan tribolat și turlă pe naos.
Aflat pe stâlpi de zidărie, pridvorul, închis în anii ‘80 pentru restaurare, captează atenția prin exteriorul celor opt ferestre. Acesta impresionează prin capetele de îngeri sculptate în piatră, caracteristică specifică bisericilor construite în perioada brâncovenească.
Atent sculptate cu motive florale, vrejuri și muguri, ferestrele bisericii dispun de deschideri interioare în lunetă, caracterizându-se, totodată, prin golul din partea de sus terminat prin arcul tribolat, urmat de ancadramente dreptunghiulare de piatră.
Caracteristic artei brâncovenești este și ancadramentul de piatră situat la intrarea în pronaos. Bogăția și frumusețea sculpturală a operei se datorează stilului italian. Arhitectura bisericii aparține meșterului pietrar Mira, întreaga construcție remarcându-se prin prezența celor doi lei ce sprijină coloanele portalului.
Cu fusuri sculptate în torsade de viță de vie, biserica Schitului Berca dispune de o frumoasă ușă sculptată din lemn de stejar, care captează de fiecare dată atenția vizitatorului.
Interiorul bisericii
Despre interiorul bisericii se poate spune că se caracterizează prin bolțile cu arcuri, sprijiniți pe console. La bolta absidei de pe Altar poate fi admirată o minunată calotă sferică pe pandativi, un element extrem de rar întâlnit în stilul architectural bisericesc vechi.
Cunoscutul pictor Pârvu Mutu, care a lucrat și pentru familia Cantacuzinilor, este responsabil de pictura originală în frescă, înlocuită, de altfel, între anii 1832-1834.
Începând cu anul 2004, interiorul bisericii se bucură de renovări, moment în care a fost posibilă decaparea picturii, scoțând la iveală opera originală, păstrată în proporție de 80% și lucrată în anul 1694.
Important de menționat este faptul că în patrimoniul schitului de la Berca se află pictura cu aplicații cu foiță de aur, o prețioasă operă votivă, ce ține să îi reprezinte pe ctitorii bisericii, cât și pe domnitorul Constantin Brâncoveanu.
