Situată în imediata apropiere a orașului Suceava, la aproximativ 12 kilometri în direcția nord, Mănăstirea Dragomirna apare sub privirea vizitatorului ca o construcție încântătoare, înconjurată de frumuseți naturale și biserici cu fresce medievale.
Descriere Mănăstirea Dragomirna
Ansamblul monahal de la Mănăstirea Dragomirna este format din biserica mică, sau biserica schitului, și biserica mare. Despre stilul în care mănăstirea a fost construită se cunoaște faptul că a influențat, ulterior, arhitectura mănăstirilor din Moldova și Bucovina.
Aspectul cu totul deosebit al mănăstirii, cu privire la felul în care aceasta este proporționată, a făcut din Mănăstirea Dragomirna un lăcaș unic în țară.
Cu o înălțime de aproximativ 42 de metri și cu o lățime de doar 9 metri, lăcașul sfânt a înlocuit frescele exterioare pictate cu măiestrie, cu fațada din piatră, această decizie fiind adoptată odată cu ocuparea otomană, perioadă în care resursele erau mai degrabă folosite în apărare, decât în aspectul estetic.
Cu toate acestea, mănăstirea se caracterizează în continuare prin elemente specifice unui lăcaș de cult în stil moldovenesc, de aici nelipsite fiind acoperișul piramidal, planul cruciform bizantin, detaliile gotice reprezentate pe uși și ferestre, motivele florale reflectate asupra basoreliefului, precum și inconfundabilul brâu.
Pe lângă biserica mică și biserica mare, din complexul mănăstirii mai fac parte și vechile ziduri de apărare, vechea clădire agumenie, cele cinci turnuri, chiliile măicuțelor și ale preoților și bineînțeles, paraclisul.
Din întreg ansamblu monahal, cel mai impresionant element rămâne, însă, turla bisericii, sculptată în totalitate cu diferite elemente geometrice și florale.
Biserica Mică
Biserica schitului apare ca o contrucție de dimensiuni mici, căreia îi lipsește pronaosul, în componența sa intrând altarul, naosul și pridvorul, toate de o frumusețe și eleganță incomparabilă, insuflând locului smerenie și liniște.
În cimitirul mănăstirii poate fi observată pisania inscripționată în limba slavonă, aflată, inițial, deasupra ușii mănăstirii. În plus, pisania atestă faptul că fostul episcop de Rădăuți, pe numele său, Chir Anastasie Crimcovici și marele logofăt, Pan Lupu, împreună cu fratele său, Pan Simion, sunt responsabili de întemeierea ineditului lăcaș, în anul 1602.
Biserica Mare
Odată urcat pe scaun, Mitropolitul Crincă al Moldovei ia decizia de a înălța o mai mare biserică, de această dată, la Dragomirna. Finalizată la 1 septembrie 1609, aceasta este sfințită sub hramul ”Pogorârea Duhului Sfânt”.
Despre Biserica Mare, specialiștii recomandă privirea frumoasei construcții din extremitatea estică, pentru o priveliște cât mai frumoasă și deosebită.
Cu toate trecerea anilor și-a pus amprenta asupra sa, fresca mănăstirii se află într-un stadiu încă neafectat, impresionând, de fiecare dată, prin picturile în culori vii și minuțios lucrate, o adevărată operă de artă păstrată cu sfințenie, de-a lungul timpului.
Bine de știut
Important de menționat este faptul că Mănăstirea Dragomirna s-a aflat printre puținele lăcașuri rămase deschise pe perioada comunismului. În prezent, aici se află și un frumos hotel întreținut de măicuțe, destinat cazării pelerinilor și turiștilor sosiți din orice colț al țării, în căutarea liniștii interioare.
Căi de acces
La Mănăstirea Dragomirna, accesul este unul deloc dificil, urmându-se traseul DJ 208D, trecând pe lângă Lacul Dragomirna.
