Printre stuf și păsări sălbatice, Rezervația Delta Dunării se poate mândri cu o superbă mănăstire, ca de altfel, și singura din zonă, cunoscută sub numele de Schitul Sfântul Atanasie sau Mănăstirea Stipoc. Amplasat în apropierea Grindului Stipoc, lăcașul sfânt este situat la jumătatea distanței dintre Localitatea Mila 23 și Localitatea Chilia, singura cale de acces către schit fiind pe apă.
Despre Mănăstirea Stipoc
Fiind singura mănăstire din rezervație, lăcașul sfânt se bucură deseori de credincioși sosiți din toate colțurile țării, cât și de cei din străinătate, fermecați de splendoarea locului. Atât exteriorul mănăstirii, cât și interiorul, sunt lucrate din lemn, adevărate operă de artă ieșite din mâinile iscusite ale meșterilor suceveni.
Cât despre starețul mănăstirii, se poate spune că este unul dintre cei mai calzi, răbdători și primitori oameni, întâmpinând orice oaspete cu brațele deschise.
Schitul Sfântul Atanasie se vrea a fi un schit de călugări, de rit vechi ortodox, staroveri. Situat în apropierea vechiului Cătun Caslita, Schitul Sfântul Atanasie, populat de 9 călugări, toți din Moldova, este format dintr-o bisericuță simplă, construită în totalitate din lemn, în stil moldovenesc. În construcția bisericuței au fost incluse și câteva chilii ale călugărilor, o trapeză a mănăstirii, locul unde se servește masa, în spatele acesteia nelipsită fiind grădina cu seră, înconjurată de sute de flori.
Odată pătrunși în curtea schitului, vizitatorul va fi oarecum copleșit de micul paradis aflat în mijlocul pustietății. Intrarea în mănăstirea dezvăluie o lume cu totul diferită de exterior, un plai ce întâmpină credincioșii cu flori de un colorit superb, îndeosebi trandafiri, care inundă drumul către lăcaș și care îmbată cu mireasma lor dulce.
Cu toate că este viețuit doar de călugări, locul nu duce lipsă de nimic, peisajul fiind unul aproape mirific. În curtea mănăstirii poate fi observată o frumoasă bărcuță, încărcată de flori, oferind un peisaj feeric nemaîntalnit în astfel de schituri ortodoxe.
Înainte de intrarea în Casa Domnului, credinciosul sosit aici își poate trage sufletul pe una din bancutele din curte, adăpostite de umbra pomilor de zarzăre, din care, ocazional, cad nestingherite, câteva fructe.
Construită încă de acum 15 ani, frumoasa bisericuță din lemn este încărcată de o arhitectură deosebită, sculptată în lemn, semn că munca în ridicarea lăcașului nu a fost una foarte ușoară.
Cât despre intrarea propriu-zisă în schit, aceasta poate fi descrisă la fel de frumos, scările fiind și ele împodobite de cât mai multe ghivece cu flori de un colorit nemaipomenit, intrând parcă într-o armonie perfectă cu ușa albă de la intrare și scenele biblice de pe pereții exterior ai deosebitului lăcaș sfânt. Din micul colț de rai nu lipsește nici fântâna, din care cei însetați se pot bucura de apa rece și limpede, mult dorită, în special, în zilele toride ale verii.
Primitoare și într-o atmosferă calmă, ferită parcă de necazuri, un loc în care parcă nimic rău nu se poate petrece, mănăstirea oferă și locuri de cazare pentru cei care doresc să petreacă câteva zile de liniște.
