Prima biserică paleo-creștină datând din sec. 4, descoperită în vechea provincie dacică la nord de Dunăre
Se presupune că această basilică, de sorginte paleo-creștină, ar fi între primele așezăminte de cult de pe teritorul vechiei Daciei.
Potrivit datelor arheologice, acest lăcaș ar data din prima jumătate a secolului al 4-lea.
Prima biserica Paleo-crestina din Romania, secolul 4
Biserica aceasta a fost descoperită în județul Mehedinți, un teritoriu amprentat de numeroase ruine care atestă prezența daco-romană dacilor în această regiune.
Lăcașul de cult ar fi fost revelat în urma săpăturilor realizate aici de către arheologii de la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu-Severin.
Poporul nemuritorilor
Primele semne ale unei construcții vechi au ieșit la iveală în urma unor inundații puternice care au avut loc în anul 2006. Apa a erodat pământul și au ieșit la suprafață urme de piatră, cărămizi și țigle.
Excavațiile au dus la descoperirea unei bazilici care datează de pe vremea fostei provincii Dacia.
Arheologii au crezut inițial că este o cetate romană ca și alte cetățui descoperite anterior în zona Oltului și care ar fi fost zidită aici după plecarea romanilor.
Ruinele nu semănau însă deloc cu zidurile unei construcții militare bine fortificate, deoarece pereții erau mult mai subțiri. Zidurile circulare indicau mai curând cadrul unui edificiu civil sau religios.
Mostenirea regatului dacilor
Apoi arheologii au descopperit niște monede din bronz, realizate din timpul împratului Constantin cel Mare, care erau uzitate în secolele 4-5 d.Hr.
„Treptat, cercetarea arheologică ne-a confirmat că avem de-a face cu o bazilică paleocreștină”, a spus restauratorul Costi Para.
Descoperirile acestor bazilici confirmă faptul că în această zonă a existat o comunitate creștină bine închegată, grupată într-un sat întins.
„Numărul mare de monede, ceramica specifică secolulor IV-V ne sugerează existența unei întins așezări rurale, strâns legată economic și spiritual de lumea romană sud-dunăreană”.
În ciuda eroziunilor produse la mal, construcția nu a fost distrusă în totalitate. Biserica nou-descoperită la Izvoarele se întinde pe o suprafață de 12,80 de metri în lungime, având o lățime de 6,50 metri.
Dr. Stângă o consideră cel mai vechi lăcaș de cult descoperit până în prezent în vechea provincie Dacia.
Continuitatea romanilor in Dacia. Dovezi noi
„Aceasta nu a fost distrusă nici de incendii și nici de intervenția omului, ci din cauza eroziunii solului, ea fiind situată în imediata vecinătate a Dunării”.
Directorul Muzeului Regiunii Porților de Fier, dr. Ion Stângă, a declarat că descoperirea acestei bazilici reprezintă un document istoric valoros în ceea ce privește atestarea populației daco-romane locuitoare la nord de Dunăre. O altă bazilică similară a fost găsită la Sucidava.
Această bazilică se adaugă la documentele care confirmă continuitatea populației autohtone pe meleagurile dunărene și practicile lor religioase.
Surse articol:
1. Ortodoxia, Cea mai veche biserică paleo-creștină de pe teritorul Daciei, descoperită în Mehedinți: https://ortodoxia.ro/post/cea-mai-veche-biserica-paleo-crestina-de-pe-teritoriul-daciei-descoperita-in-mehedinti
2. Ziua, Basilică paleocreștină din secolul al IV-lea: https://web.archive.org/web/20161020173208/http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-09-18&id=226761
