Cum vine Lumina Sfântă la Ierusalim în noaptea de Înviere – o negrăită minune

Este considerat de creștini cel mai vechi miracol, care are loc an de an la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, sub privirile a mii de oameni adunați din toate colțurile lumii.

Sfânta Lumină se pogoară în chip minunat în Sâmbăta Mare, între orele 12:30 și 13:30. De sute de ani se spune că lumina nu se aprinde decât numai la ortodocși, ceea ce arată că doar ei mai păstrează dreapta credință (ortodoxia) pe care au propovăduit-o apostolii.

Biserica Sfantului Mormant – lumina

Toți cei care s-au învrednicit a fi prezenți în Sâmbăta Mare în Biserica Sfântului Mormânt nu pot uita niciodată acest moment unic din viața lor.

Nimeni nu poate grăi împotriva unei mulțimi de oameni care s-au făcut martori vii la această minune sfântă și sfințitoare ce se repetă an de an în noaptea de Înviere.

Nimeni nu a reușit să demonteze minunea care are loc acolo de 2000 de ani, deși se fac verificări minuțioase. Patriarhul însuși are în preajmă persoane care vor cu orice preț să conteste veridicitatea acestei minunii: armeni, catolici, poliția statului Israel.

Interiorul Bisericii este atent controlat de polițiști necreștini – un arab, un turc și un polițist din partea Israelului. Sunt verificate toate obiectele, să nu existe nici o sursă de foc. Inclusiv Arhiereul este supus unui control corporal, motiv pentru care este lăsat să intre doar într-un veșmânt subțire.

Patriarhul intră mai întâi în „Capela Îngerului”, prima încăpere a Sfântului Mormânt, însoțit de un arab musulman. Patriarhul pătrunde mai departe singur în cea de-a doua încăpere. Se așază în genunchi pe lespedea Sfântului Mormânt.

În Biserică se sting toate luminile și se pecetluiește ușa Sfântului Mormânt cu două peceți mari în formă de X. La ușă rămân gardienii care păzesc intrarea până iese Patriarhul cu Sfânta Lumină.

Sunt mii de credincioși care așteaptă afară ținând în mâini felinare sau mănunchiuri de câte 33 de lumânări. Acest număr simbolizează vârsta Mântuitorului sau anii pe care i-a petrecut pe pământ. Cu toții așteaptă în deplină tăcere și rugăciune tainică venirea luminii.

După circa un sfert de oră de rugăciune intensă, cu toții pot vedea minunea pogorârii luminii: o scânteie luminoasă ca un fulger coboară prin cupola Bisericii deasupra Capelei Sfântului Mormânt, se face ca un glob de lumină, după care pătrunde înăuntru ca o rază subțire de foc.

Vata de pe lespedea Mormântului se aprinde imediat, semn că minunea s-a săvârșit. Mulțimea de oameni începe să strige de bucurie în felurite limbi, așteptând nerăbdători să primească Sfânta Lumină.

Patriarhul adună cu mâinile goale vata aprinsă, fapt care confirmă că în primele minute, flacăra nu arde. Această vată este așezată apoi în două cupe de aur cu găuri.

Ajuns în Capela Îngerului, Patriarhul aprinde cele două buchete de câte 33 de lumânări, iar cupele aprinse le predă prin două ferestre celor doi diaconi de afară.

Una din cupe este dusă în Sfântul Altar, iar cealaltă în Biserica Patriarhiei, a Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Apoi Patriarhul iese în fața Sfântului Mormânt și strigă cu cele două buchete de lumânări în mână: „Veniți de luați lumina!” În acel moment mai are loc o minune înfricoșătoare: cele 6 candele de la ortodocși se aprind singure, la fel și sfeșnicele și lumânările din Sfântul Altar.

După ce cu toții primit Sfânta Lumină, întreaga Biserică se transformă într-o vâlvătaie. Nimeni nu poate să îi convingă că este o farsă, pentru că au văzut cu proprii lor ochi.

_____________________________________________________________________________________________________________

Silviu Andrei Vlădăreanu, care a fost acolo în Sâmbăta Mare din anul 2006, a împărtășit experiența sa în cadrul emisiunii Universul Credinței de la TVR.

„Am căutat să mă asigur cu calcule omenești că voi avea toate șansele să fiu măcar dacă nu chiar în față, să fiu măcar pe axul Bisericii Învierii ca să pot vedea momentul în care vine Sfânta lumină”.

Pentru a reuși acest lucru, a apelat la câteva „artificii”. A rămas ascuns și închis în Biserica Învierii peste noapte cu ajutorul Părinților de acolo.

A fost un moment de maximă încordare care a durat cel puțin jumătate de oră în care așteptam cu sufletul la gură venirea sfintei lumini”.

Mulți din cei care au fost acolo în acele momente au spus că focul acela este nematerialnic și că în primele clipe nu arde.

„Eu am verificat punând mâna în flacără. Toată lumea are în mâini nu o lumânare, ci un mănunchi de 33 de lumânări. E o flacără serioasă. Eu am plimbat mâna prin această flacără și vreau să vă spun că era călduță. Recunosc că mi-a fost teamă să mi-o pun pe față.

Lângă mine erau câțiva ruși care asta făceau: își puneau mâinile în sfânta lumină și se dădeau pe față, sau chiar și-au pus-o pe față și am văzut acest lucru. A fost o experiență extraordinară.

N-am să uit niciodată și momentul ieșirii, când se iese din Sfântul Mormânt, când pelerinii pleacă, sunetul clopotelor specific, acel sunet cu un ritm aparte și o frumusețe unică, îmbinat cu bucuria aceea – este o stare extraordinară, și nu cred că am mai avut-o cu vreun alt moment în viață”.

_____________________________________________________________________________________________________________

Bibliografie:

1. Creștin Ortodox, Sfânta Lumină de la Ierusalim: https://www.crestinortodox.ro/paste/sfintele-pasti/sfanta-lumina-la-ierusalim-88534.html

2. Universul Credinței: MINUNEA APARIŢIEI SFINTEI LUMINI, VĂZUTĂ ŞI TRĂITĂ, Universul Credinţei, TVR: https://www.youtube.com/watch?v=uMOtPn7Z-F0