Știri din sănătate: Cercetătorii români ar putea găsi leacul pentru cancer în flora autohtonă

⚠️ DISCLAIMER MEDICAL: Informațiile au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Consultați medicul înainte de orice tratament natural.

În urmă cu peste un deceniu, o veste promițătoare venea de la Centrul de Cercetări Biologice din Jibou, județul Sălaj, unde cercetători români investigau potențialul florei autohtone în lupta împotriva cancerului. Inițiativa, deși plină de speranță la acea vreme, subliniază un drum lung și complex de la studiul în laborator la o terapie validată clinic. Haideți să revedem contextul de atunci și să analizăm, cu responsabilitate medicală, unde se află cercetarea în 2026.

Potențialul a 4 plante din flora locală, în vizorul științei

La începutul anilor 2010, un specialist de la Centrul de Cercetări Biologice din Sălaj, împreună cu o studentă, au publicat un studiu pilot care a identificat patru plante cu un potențial citotoxic și antiproliferativ demn de investigat. Aceste plante medicinale, adânc înrădăcinate în tradiția etnobotanică românească, au fost analizate pentru a stabili un fundament științific pentru utilizarea lor tradițională.

Printre plantele studiate în cercetarea inițială se numără:

• Angelica (Angelica archangelica)
• norocelul (Sedum telephium, clasificat modern ca Hylotelephium telephium)
• turița mare (Agrimonia eupatoria)
• măcrișul (Rumex acetosa)

La acea vreme, Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice, menționa că extractul de angelică (Angelica archangelica) a arătat în testele de laborator un efect promițător: o posibilă inhibare a diviziunii celulare anarhice. Cunoscută popular ca „iarba îngerilor”, studiile in vitro sugerau că anumiți compuși din plantă ar putea încetini multiplicarea unor linii celulare tumorale.

Provocările cercetării: De la laborator la pacient

Așa cum se întâmpla și în 2014, finanțarea rămâne o provocare majoră în cercetarea fundamentală din România. Proiectul inițiat la Jibou, ale cărui rezultate preliminare au fost publicate în jurnalul „Studia UBB. Biologia” al Universității „Babeș-Bolyai”, a evidențiat necesitatea unor investiții substanțiale pentru a avansa spre etape superioare de validare.

Declarațiile de atunci ale directorului centrului rămân valabile și astăzi în peisajul cercetării:

>”Noi nu suntem nici dotaţi şi nici nu vom face studii clinice. Suntem doar un centru de cercetări în domeniul plantelor, deci, practic, noi obţinem informaţiile acestea de cercetare fundamentală pe care le publicăm în articole ştiinţifice, şi care apoi sunt preluate de colegii noştri.”

Acest lanț al descoperirii științifice este esențial: centrele de cercetare fundamentală, precum cel de la Jibou, generează ipoteze și date preliminare. Ulterior, institutele specializate în farmacologie și studii clinice preiau cele mai promițătoare extracte pentru a le testa riguros eficacitatea și siguranța, un proces care poate dura peste un deceniu.

>”Pe mine asta m-a fascinat în primul rând: faptul că în tradiţia populară anumite plante sunt folosite pentru anumite tratamente, iar când le studiezi îţi dai seama că există o bază ştiinţifică pentru lucrul acesta”, adăuga cercetătorul, subliniind legătura valoroasă dintre cunoașterea tradițională și validarea științifică modernă.

Ce spune cercetarea medicală recentă (2020-2026)

De la studiul inițial de la Jibou, comunitatea științifică internațională a continuat să investigheze compușii activi din aceste plante. Este crucial de înțeles că majoritatea datelor provin din studii in vitro (pe culturi celulare) sau in vivo (pe animale), neexistând încă studii clinice ample pe oameni care să valideze utilizarea lor ca tratament pentru cancer.

• Angelica (Angelica archangelica): Cercetările recente s-au concentrat pe furanocumarine, precum imperatorina și angelicina. Un studiu din 2022 publicat în International Journal of Molecular Sciences a arătat că imperatorina poate induce apoptoza (moartea celulară programată) în celulele de cancer de colon în laborator. Totuși, acești compuși prezintă și riscuri, cum ar fi fotosensibilitatea și interacțiunile medicamentoase.

• Norocel (Hylotelephium telephium): Bogat în flavonoide și acizi fenolici, extractele din această plantă au fost investigate pentru proprietățile lor antioxidante și antitumorale. Un studiu in vitro din 2020 a demonstrat că un extract din frunzele de norocel a avut efecte citotoxice selective împotriva celulelor de melanom uman, fără a afecta semnificativ celulele sănătoase. Mecanismul pare legat de stresul oxidativ indus specific în celulele maligne.

• Turița mare (Agrimonia eupatoria): Conține taninuri (precum agrimoniina) și flavonoide cu puternice proprietăți antiinflamatorii și antioxidante. O analiză cuprinzătoare din 2022 publicată în Frontiers in Pharmacology a confirmat că extractele de turiță mare pot induce apoptoza și pot opri ciclul celular în diverse linii de celule canceroase (plămâni, ficat, col uterin) în condiții de laborator.

• Măcriș (Rumex acetosa): Cunoscut pentru conținutul de antioxidanți, inclusiv vitamina C, carotenoide și flavonoide. Un studiu din 2022 a evaluat efectele antiproliferative ale extractului de măcriș pe celule de cancer de colon, sugerând că ar putea inhiba creșterea acestora, însă sunt necesare mult mai multe cercetări pentru a confirma relevanța clinică.

Limitări ale cercetării: Este esențial să reiterăm că aceste rezultate sunt preliminare. Ceea ce funcționează într-o eprubetă nu se traduce automat într-un tratament eficient și sigur pentru oameni. Drumul de la aceste descoperiri la un medicament aprobat este extrem de lung și anevoios.

REZUMATUL SPECIALISTULUI

Compușii bioactivi din plante precum angelica, norocelul, turița mare și măcrișul au demonstrat un potențial antitumoral promițător în studii de laborator (preclinice), acționând prin mecanisme precum inducerea apoptozei (moartea celulelor canceroase) și inhibarea proliferării acestora.

Cu toate acestea, aceste plante sau extractele lor NU înlocuiesc tratamentele oncologice standard (chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, terapii țintite). Utilizarea lor în paralel cu tratamentele medicale poate fi periculoasă și trebuie făcută exclusiv cu acordul și sub supravegherea strictă a medicului oncolog curant.

Protocol de Siguranță:

• Contraindicații:

– Angelica: A se evita în sarcină, alăptare și de către persoanele cu tulburări de coagulare. Poate provoca fotosensibilitate severă.

– Măcriș: Contraindicat persoanelor cu afecțiuni renale (litiază renală), gută sau reumatism, din cauza conținutului ridicat de acid oxalic.

– Turița mare: Poate reduce absorbția medicamentelor administrate oral. Prudență la persoanele cu constipație cronică.

– Generale: A se evita de către persoanele cu alergii cunoscute la familia de plante respective. Nu se administrează copiilor fără aviz medical.

• Interacțiuni medicamentoase majore:

– Angelica: Interacționează puternic cu medicamentele anticoagulante (ex: Warfarină, Sintrom) și antiagregante plachetare (ex: Aspirină, Clopidogrel), crescând riscul de sângerare.

– Turița mare: Poate interacționa cu medicamentele pentru diabet (risc de hipoglicemie) și cu cele antihipertensive (risc de hipotensiune).

– Toate aceste plante pot interfera cu metabolismul medicamentelor chimioterapice la nivel hepatic, putând fie să le scadă eficacitatea, fie să le crească toxicitatea.

• Când să opriți utilizarea: Opriți imediat administrarea și contactați medicul dacă apar reacții alergice (erupții cutanate, dificultăți de respirație), tulburări digestive severe, sângerări neobișnuite sau orice alt simptom nou.

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

1. Pot folosi ceai de angelică sau turiță mare pentru a trata cancerul?

Nu. Aceste plante nu pot trata sau vindeca cancerul și nu trebuie să înlocuiască niciodată tratamentul medical prescris de un oncolog. Studiile existente sunt doar preliminare, efectuate în laborator, iar eficacitatea și siguranța lor la pacienții umani nu au fost demonstrate.

2. Sunt aceste plante sigure de utilizat în timpul chimioterapiei?

Cel mai probabil, nu. Există un risc semnificativ de interacțiuni periculoase. Compușii din plante pot modifica modul în care organismul metabolizează medicamentele chimioterapice, putând reduce eficacitatea tratamentului sau crește toxicitatea acestuia. Discutați obligatoriu cu medicul oncolog înainte de a lua orice supliment sau ceai din plante.

3. Care este doza zilnică sigură pentru aceste plante?

Nu există doze sigure standardizate pentru uz terapeutic în oncologie. Dozele utilizate în medicina tradițională nu sunt validate pentru tratarea cancerului. Autoadministrarea fără supraveghere medicală este extrem de riscantă.

4. De ce nu avem încă un medicament pe bază de aceste plante, dacă studiile par promițătoare?

Procesul de dezvoltare a unui medicament este extrem de complex și costisitor, durând 10-15 ani. Peste 90% dintre substanțele care arată promițător în laborator eșuează în etapele ulterioare (studii pe animale și studii clinice pe oameni) din cauza lipsei de eficacitate sau a toxicității inacceptabile.

5. Cercetarea de la Jibou a condus la un tratament concret?

Cercetarea fundamentală de la Jibou a fost un pas important în explorarea florei locale, contribuind la cunoașterea științifică globală. Însă, dezvoltarea unui tratament concret necesită investiții masive, infrastructură pentru studii clinice și echipe multidisciplinare, resurse care depășesc, în general, capacitatea unui centru de cercetări biologice.

Surse și Referințe

Studii Științifice:

• Sicora, C. S., Parvu, M., Toşa, M. I., Pârvu, A. E., & CRIŞAN, G. (2011). „Screening of wild growing plants from Romanian flora for cytotoxic and antitumoral effects.” Studia Universitatis Babes-Bolyai, Biologia, 56(1), 59-71. Articol Original
• Maj, M., Szterk, A., & Bocianowski, J. (2022). „Antiproliferative and Antioxidant Activities of Extracts from Leaves of Rumex acetosa L. against Colon Cancer Cells.” Plants (Basel, Switzerland), 11(3), 386. PubMed | DOI
• Zeng, Z. Q., Zhou, Y., Wang, Y. L., Xiang, J., & Li, Y. G. (2022). „Imperatorin induces apoptosis in colon cancer cells via the ROS/JNK signaling pathway.” International journal of molecular sciences, 23(3), 1780. PubMed | DOI
• Jullian, C., López-Hurtado, P. A., & Varas-Godoy, M. (2022). „Therapeutic Potential of Agrimonia eupatoria L.” Frontiers in pharmacology, 13, 955953. PubMed | DOI
• Kozłowska, M., Jęścionek, T., Laudy, A. E., Maj, T., & Krajewska, U. (2020). „Selective Cytotoxic Effect of Hylotelephium telephium (L.) H. Ohba Leaf Extract on Human Melanoma Cells Is Mediated by Pro-Oxidant Activity.” Antioxidants (Basel, Switzerland), 9(8), 738. PubMed | DOI