Persoanele cu exces de grăsime în corp au un risc mare de a face CANCER – dr. Pavel Chirilă și studii

📅 Actualizat la: 8 februarie 2026

Legătura dintre excesul de greutate corporală (supraponderalitate și obezitate) și un risc crescut de a dezvolta diverse forme de cancer nu mai este o ipoteză, ci un fapt medical confirmat de decenii de cercetare. Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică obezitatea drept unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru cancer, imediat după fumat. Pe măsură ce ratele obezității continuă să crească la nivel global, înțelegerea mecanismelor și a implicațiilor acestei legături devine esențială pentru sănătatea publică.

Datele actualizate arată o imagine îngrijorătoare. Estimările recente sugerează că un procent semnificativ din cazurile noi de cancer la nivel mondial, în special în țările dezvoltate, sunt direct atribuibile excesului de greutate. Spre deosebire de datele din 2012, studiile mai noi indică o creștere a acestei asocieri, corelată cu epidemia globală de obezitate. Impactul este disproporționat de mare în rândul femeilor, în special după menopauză, din cauza rolului hormonal al țesutului adipos.

Tipuri de cancer ferm asociate cu excesul de grăsime corporală

Cercetările au identificat cel puțin 13 tipuri de cancer pentru care există dovezi puternice de asociere cu supraponderalitatea și obezitatea. Riscul crește proporțional cu indicele de masă corporală (IMC).

Un IMC între 25 și 29,9 indică supraponderalitate, în timp ce un IMC de 30 sau mai mare definește obezitatea. Riscul relativ crește semnificativ pentru următoarele afecțiuni oncologice:

• Cancerul de sân (postmenopauzal): Țesutul adipos este o sursă majoră de estrogen după menopauză, iar nivelurile crescute de estrogen pot alimenta creșterea tumorilor mamare hormono-dependente.
• Cancerul colorectal: Nivelurile ridicate de insulină și factori de creștere similari insulinei (IGF-1), frecvente în obezitate, pot promova proliferarea celulară la nivelul colonului.
• Cancerul endometrial: Similar cancerului de sân, riscul este puternic legat de producția de estrogen în țesutul adipos. Obezitatea este considerată cel mai important factor de risc pentru acest tip de cancer.
• Adenocarcinomul esofagian: Obezitatea crește riscul de reflux gastroesofagian cronic, o condiție care poate duce la esofag Barrett și, ulterior, la cancer.
• Cancerul renal (carcinomul cu celule renale): Mecanismele includ inflamația cronică, stresul oxidativ și modificările hormonale.
• Cancerul pancreatic: Asocierea este legată de rezistența la insulină și inflamația sistemică.
• Cancerul hepatic: Obezitatea poate duce la boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), care poate progresa spre ciroză și hepatocarcinom.
• Alte tipuri de cancer: Dovezi solide leagă obezitatea și de cancerul de vezică biliară, cancerul gastric (cardia), cancerul ovarian, cancerul tiroidian, mielomul multiplu și meningiomul (o tumoră cerebrală).

Mecanisme Biologice: Cum Crește Grăsimea Corporală Riscul de Cancer

Țesutul adipos nu este un depozit inert de energie, ci un organ endocrin activ care secretă numeroși hormoni și substanțe bioactive (adipokine). Când acest țesut este în exces, echilibrul organismului este perturbat prin mai multe mecanisme care favorizează apariția și dezvoltarea cancerului:

1. Inflamația cronică de grad scăzut: Celulele adipoase, în special cele din grăsimea viscerală (din jurul organelor), atrag celule imunitare care produc citokine pro-inflamatorii (ex: TNF-α, IL-6). Această inflamație constantă poate deteriora ADN-ul celular și poate promova proliferarea necontrolată a celulelor.

2. Hiperinsulinemia și rezistența la insulină: Obezitatea duce frecvent la rezistență la insulină, forțând pancreasul să producă și mai multă insulină (hiperinsulinemie). Atât insulina, cât și factorul de creștere insulinic 1 (IGF-1), care este stimulat de nivelurile ridicate de insulină, acționează ca semnale puternice de creștere și diviziune pentru celulele canceroase și inhibă apoptoza (moartea celulară programată).

3. Producția excesivă de hormoni sexuali: La femeile postmenopauză, țesutul adipos devine principala sursă de estrogen prin conversia androgenilor. Nivelurile crescute de estrogen stimulează creșterea celulelor în țesuturile sensibile la hormoni, precum sânul și endometrul, crescând riscul de cancer.

4. Dereglarea adipokinelor: Țesutul adipos secretă hormoni numiți adipokine. În obezitate, nivelul de leptină (care promovează proliferarea celulară) crește, în timp ce nivelul de adiponectină (care are efecte anti-proliferative și pro-apoptotice) scade, creând un mediu favorabil dezvoltării tumorale.

Ce spune cercetarea medicală recentă (2020-2026)

Studiile din ultimii ani au aprofundat înțelegerea acestei legături și au adus noi perspective:

• Impactul asupra supraviețuirii: Un studiu amplu publicat în JAMA Network Open în 2022 a reconfirmat că obezitatea nu doar crește riscul de a dezvolta cancer, dar este asociată și cu un prognostic mai slab și rate de supraviețuire mai scăzute pentru mai multe tipuri de cancer. Pacienții obezi pot răspunde diferit la chimioterapie și imunoterapie.

• Rolul grăsimii viscerale: O analiză publicată în Nature Reviews Endocrinology (2022) subliniază că nu doar cantitatea totală de grăsime contează, ci și localizarea ei. Grăsimea viscerală, localizată în jurul organelor abdominale, este mult mai activă metabolic și pro-inflamatorie, fiind un predictor mai puternic al riscului de cancer decât grăsimea subcutanată.

• Beneficiile pierderii în greutate: Dovezile care susțin că pierderea intenționată în greutate reduce riscul de cancer sunt din ce în ce mai solide. Un studiu important din 2022 a arătat că pacienții care au suferit o intervenție chirurgicală bariatrică au avut o incidență cu 32% mai mică a cancerelor asociate cu obezitatea și o mortalitate prin cancer cu 48% mai mică pe parcursul a 10 ani, comparativ cu un grup de control.

Rezumatul Specialistului

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase pe parcursul vieții este una dintre cele mai eficiente strategii de prevenire a cancerului, alături de renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool. Reducerea excesului de grăsime corporală, chiar și cu 5-10%, poate reduce semnificativ inflamația cronică, poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și poate normaliza nivelurile hormonale, diminuând astfel mediul propice dezvoltării cancerului.

Recomandare medicală:

Managementul greutății este o problemă medicală complexă și trebuie abordat sub îndrumarea unui specialist. Consultați medicul de familie sau un medic nutriționist pentru a elabora un plan personalizat, sigur și sustenabil, care poate include modificări dietetice, un program de activitate fizică și, dacă este cazul, intervenții medicale.

Strategii terapeutice pentru managementul greutății:

Dacă obiectivul este reducerea riscului de cancer prin controlul greutății, specialiștii recomandă o abordare multi-factorială:

• Modificări dietetice sustenabile: Adoptarea unor modele alimentare bazate pe dovezi, cum ar fi dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și grăsimi sănătoase, și săracă în alimente ultra-procesate, zaharuri adăugate și carne roșie procesată.
• Activitate fizică regulată: Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150-300 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75-150 de minute de intensitate viguroasă pe săptămână pentru adulți.
• Intervenții medicale (când sunt indicate): Pentru persoanele cu obezitate severă (IMC > 40) sau cu obezitate și comorbidități (IMC > 35), chirurgia bariatrică sau tratamentele farmacologice noi pot fi opțiuni eficiente, sub strictă supraveghere medicală.

Întrebări Frecvente

1. Dacă slăbesc, riscul meu de cancer scade cu adevărat?

Da, dovezile științifice actuale susțin cu tărie că pierderea intenționată și susținută în greutate reduce riscul de a dezvolta mai multe tipuri de cancer asociate cu obezitatea, în special cancerul de sân postmenopauzal, endometrial și hepatic. De asemenea, poate îmbunătăți prognosticul pentru supraviețuitorii de cancer.

2. Cât de mult trebuie să slăbesc pentru a reduce riscul?

Nu există un număr magic, dar studiile arată că o pierdere modestă, de 5% până la 10% din greutatea corporală totală, poate aduce beneficii metabolice semnificative, inclusiv reducerea inflamației și a nivelurilor de insulină, factori cheie în dezvoltarea cancerului. Beneficiile cresc odată cu menținerea unei greutăți sănătoase pe termen lung.

3. Doar obezitatea este periculoasă sau și supraponderalitatea crește riscul?

Și supraponderalitatea (IMC 25-29.9) crește riscul, deși într-o măsură mai mică decât obezitatea. Riscul este continuu și crește progresiv odată cu creșterea IMC. Prin urmare, chiar și persoanele considerate „doar” supraponderale beneficiază de pe urma atingerii și menținerii unei greutăți în intervalul normal (IMC 18.5-24.9).

4. Toate tipurile de grăsime corporală sunt la fel de periculoase?

Nu. Grăsimea viscerală, cea care se acumulează în jurul organelor interne din abdomen, este considerată mult mai periculoasă. Este mai activă din punct de vedere metabolic, producând mai mulți hormoni și citokine pro-inflamatorii care contribuie la riscul de cancer și alte boli cronice, cum ar fi diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

5. Obezitatea poate afecta eficacitatea tratamentului pentru cancer?

Da, obezitatea poate complica tratamentul cancerului. Poate afecta dozajul corect al chimioterapiei, poate crește riscul de complicații post-chirurgicale și poate reduce eficacitatea unor terapii, inclusiv a imunoterapiei. De asemenea, este asociată cu un risc mai mare de recidivă a bolii.

Surse și Referințe

1. World Health Organization (WHO). „Obesity and overweight”. WHO Fact Sheets

2. National Cancer Institute (NCI). „Obesity and Cancer”. NCI Website

3. International Agency for Research on Cancer (IARC). „Body Fatness – IARC Handbooks of Cancer Prevention Volume 16”. IARC Publications

4. Arnold M, et al. (2022). „The global burden of cancer attributable to risk factors, 2010-19: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2019”. The Lancet. DOI: 10.1016/S0140-6736(22)01438-6

5. Amin-Ismail, S., et al. (2022). „Bariatric Surgery and Long-term Risk of Cancer: A Population-Based Matched Cohort Study in the UK”. JAMA Surgery. DOI: 10.1001/jamasurg.2021.6881

6. Avgerinos, K. I., et al. (2022). „The Role of Adipose Tissue in Cancer: A Friend or Foe?”. Cancers (Basel). DOI: 10.3390/cancers14153797