Remedii naturiste pentru GINGIVITĂ

Gingivita este o inflamaţie a gingiilor, manifestată prin înroşire, secreţii apoase şi sângerări. Dacă se agravează, gingivita se transformă în pioree – care înseamnă distrugerea ţesuturilor care susţin dinţii.

Odată cu înaintarea în vârstă, cu toţii suntem predispuşi la bolile periodontale. Riscul este mai mare la persoanele care nu-şi curăţă sau perie dantura zilnic. Cu toate acestea, pentru menţinerea sănătăţii orale este nevoie de o îngrijire suplimentară. Unele plante medicinale ne pot ajuta la înlăturarea bacteriilor care se formează în spaţiile dintre dinţi şi gingie.

♣ Muşeţel

Grupul de experţi din cadrul guvernului german susţine că această plantă are o eficienţă dovedită în tratarea gingivitei. Muşeţelul conţine unii compuşi cu efecte atiinflamatoare şi proprietăţi antiseptice. Se poate folosi ceaiul concentrat de muşeţel, preparat din 2-3 linguriţe de plantă infuzată 10 minute într-o cană cu apă clocotită. Lichidul strecurat se poate folosi sub formă de gargară sau apă de gură. Se ţie în gură câteva minute, apoi se clăteşte gura. Acest procedeu se repetă de 4-5 ori pe zi. Foarte rar pot să apară reacţii alergice – mâncărimi ale pielii.

♣ Coada-calului

Această plantă este una din cele mai eficiente în oprirea hemoragiilor interne şi externe. Maria Treben recomandă ceaiul de coada-calului, folosit ca apă de gură, pentru gingivită, sângerări ale gingiilor, inflamaţii ale mucoasei bucale, stomatită ulceroasă, amigdalite, fistule şi polipi în cerul gurii şi gât. Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă de plantă, oprită cu 1 litru de apă.

♣ Nuc

Infuzia de nuc este indicată în stomatită ulceroasă şi afecţiuni ale gingiei, gâtului şi laringelui. Se clăteşte gura cu o infuzie de nuc, preparată dintr-o linguriţă de frunze de nuc mărunţite şi 250 ml de apă clocotită.

♣ Salvia

În trecut, oamenii îşi frecau dinţii şi gingiile cu frunze de salvie, datorită acţiunii sale întăritoare şi dezinfectante. Acest efect se datorează în mare parte conţinutului de taninuri şi a altor compuşi aromatici ai plantei. Ceaiul de salvie este aproape la fel de eficient ca pastele de dinţi cu acţiune antibacteriene.

Comisia Europeană a aprobat utilizarea unui ceai concentrat de salvie, preparat din 2-3 linguriţe de frunze uscate şi 1 cană de apă clocotită, sub formă de apă de gură, gargară sau aplicarea de tampoane de vată înmuiate în ceai. Intern, salvia trebuie folosită cu moderaţie, deoarece conţine un compus (thujone), care în cantităţi mari poate produce convulsii.

Ceaiul de salvie se recomandă extern şi pentru dinţii care se mişcă, retragerea gingiei, amigdalite, abcese dentare, inflamaţii ale faringelui şi cavităţii bucale, boli de gât.

♣ Sunătoare

Se prepară o infuzie din 2 linguri de plantă şi 1 cană de apă clocotită. Se face gargară cu ceaiul strecurat, de mai multe ori pe zi.

♣ Sulfină

Se face gargară, de mai multe ori pe zi, cu o infuzie preparată din 2 linguriţe de plantă şi 100 ml de apă clocotită.

♣ Cerenţel

Se prepară un decoct din 2 linguriţe de plantă şi 1 cană cu apă. Ceaiul călduţ se ţine în gură 10 minute, sau se aplică pe zona afectată 10-15 minute cu un tampon de vată, de mai multe ori pe zi.

♣ Coada racului

Se fac spălături bucale cu un decoct preparat dintr-o lingură de plantă şi 1 cană cu apă.

♣ Echinacea

Conform botanistului Christopher Hobbs, echinacea poate ajuta la tratarea gingivitelor, datorită acţiunii sale imunostimulatoare şi antibacteriene. Se foloseşte tinctura de echinacea, care se poate procura de la magazinele naturiste. Se pun câteva picături în apa de gură sau în ceai. Planta poate produce o senzaţie trecătoare şi inofensivă de furnicături sau amorţire la nivelul limbii.

♣ Lemn-dulce

Lemnul-dulce conţine magneziu şi glicirizină, substanţe care ajută la prevenirea inflamaţiilor gingivale şi a plăcii bacteriene. În plus, această plantă poate fi folosită ca un îndulcitor natural în loc de zahăr sau miere, deoarece nu produce carii, nici gingivită. Nu se consumă mai mult de 3 căni de ceai pe zi, şi nu pe termen lung, deoarece poate produce efecte secundare.

♣ Gălbenele

Această plantă are proprietăţi antibacteriene, antivirale şi imunostimulatoare. Pentru gingivită, după periaj, se clăteşte gura cu ceai de gălbenele, preparat din 2 linguriţe de flori uscate şi 1 cană de apă clocotită. Se poate aplica şi sub formă de comprese. Persoanele care suferă de rinită alergică nu trebuie să folosească această plantă.

♣ Urzică

Conform cercetătorilor ruşi, ceaiul de urzică este antibacterian, şi poate ajuta la prevenirea apariţiei gingivitei şi la reducerea plăcii bacteriene. Căutaţi o pastă de dinţi sau o apă de gură pe bază de urzică şi ienupăr.

♣ Ulei de arbore de ceai

Acest produs natural are proprietăţi dezinfectante remarcabile. Pentru combaterea gingivitei, se pun câteva picături de ulei esenţial de arbore de ceai într-o cană cu apă, şi se clăteşte gura cu soluţia obţinută. Aveţi grijă să nu înghiţiţi lichidul, deoarece poate fi fatal.

♣ Năsturel

Chinezii obişnuiesc să mestece această plantă pentru tratarea ulceraţiilor gingiilor.

Surse pentru articol:

„Farmacia Verde, James A. Duke”
„Sănătate din Farmacia Domnului”, Maria Treben
„Fitoterapie Tradiţională şi Modernă”, Ovidiu Bojor, Octavian Popescu