Boli si Tratamente

Cârnați, smântână, cozonac: cât poți mânca din grăsimile saturate fără să-ți crească LDL-ul – explică Dr. Mihail și Dr. Anca Tâu

Cârnați, jumări, cozonac, smântână din belșug: mesele tradiționale românești sunt un adevărat festin, mai ales de sărbători sau la masa de duminică în familie. Dincolo de gust, ne întrebăm însă cât contează aceste alegeri pentru inimă și, mai ales, pentru colesterol.

Grăsimile saturate se găsesc mai ales în carnea grasă, mezeluri, lactatele grase, unt și untură. Medicii atrag atenția asupra lor pentru că un consum ridicat, constant în timp, crește nivelul de LDL-colesterol, cunoscut drept „colesterolul rău”.

Pornind de la explicațiile Dr. Mihail și de la precizările Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie și medicină internă, vedem ce alimente obișnuite din bucătăria românească aduc multe grăsimi saturate, care este limita zilnică recomandată, cum îți faci singur un calcul simplu și cu ce le poți înlocui ca să-ți protejezi inima.

Grăsimi saturate și nesaturate: cum le deosebești

„Deci, revenind, grăsimile saturate sunt de origine animală, sunt rigide și stau solide la temperatura camerei, grăsimile nesaturate sunt de regulă din surse vegetale sau din pește, au acele spații libere în structura moleculară, ceea ce le face să fie flexibile, cum este uleiul, care la temperatura camerei este lichid. Diferența între ele este că grăsimile saturate cresc nivelul de LDL, colesterolul rău, iar cele nesaturate, adică cele din surse vegetale, reduc colesterolul LDL și cresc colesterolul bun, HDL. De aceea trebuie să evităm grăsimile saturate și să le consumăm mai mult pe cele nesaturate.” — Dr. Mihail

Unele alimente bogate în grăsimi saturate, precum untul și untura, sunt solide la temperatura camerei. Este doar un reper vizual: alimentele conțin amestecuri de grăsimi, iar uleiurile de cocos și palmier sunt exemple de surse vegetale bogate în grăsimi saturate. Grăsimile nesaturate se găsesc mai ales în uleiurile vegetale, nuci, semințe și pește.

Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate poate scădea LDL-colesterolul. Modificarea HDL-ului diferă în funcție de alimentele alese, iar simpla creștere a HDL-ului nu dovedește, de una singură, o reducere a riscului cardiovascular.

Context științific adițional: Deși grăsimile saturate sunt în general de origine animală, există și excepții vegetale. Uleiul de cocos și uleiul de palmier, folosite des în produsele de patiserie și dulciurile din comerț, sunt bogate în grăsimi saturate. Un produs de post sau vegan nu este deci automat lipsit de grăsimi saturate.

De unde vin grăsimile saturate în bucătăria românească

„Pe primul loc este carnea de porc și preparatele din porc: șuncă, slănină, cârnați și alte mezeluri tradiționale. Astea toate conțin grăsimi saturate din abundență. În al doilea rând, produse lactate grase. Atenție, am vorbit mai devreme despre produse lactate degresate. Alea n-au grăsimi, au zero grăsimi sau puține grăsimi, dar produsele lactate grase, spre exemplu brânzica Făgăraș, găsești și grasă, foarte grasă și degresată. Poți să găsești brânză de vaci grasă. Smântâna, de exemplu, este extrem de grasă și are foarte multe grăsimi saturate.” — Dr. Mihail

Mai departe, Dr. Mihail adaugă pe listă cozonacul și produsele de patiserie, grăsimea din ciorbe și tocănițe, apoi jumările și untura.

Sursele menționate în discuție pot fi gestionate prin alternative simple, fără să renunți complet la gusturile cu care ești obișnuit:

  • Carnea de porc și mezelurile: alternează-le cu carne de pasăre fără piele, pește sau bucăți mai slabe de porc, de exemplu mușchiulețul în loc de ceafă.
  • Lactatele grase: smântâna din ciorbă poate fi înlocuită cu iaurt cu 2% grăsime, iar brânzeturile maturate pot fi consumate ocazional, nu ca fel principal.
  • Cozonacul și patiseria: produsele industriale conțin adesea ulei de palmier. Variantele făcute în casă, unde controlezi cantitatea de unt, sunt de preferat, dar tot în porții mici.
  • Grăsimea din ciorbe și tocănițe: lasă ciorba să se răcească în frigider, apoi îndepărtează cu o lingură grăsimea solidificată la suprafață.
  • Untura și jumările: păstrează-le pentru ocazii rare. Pentru gătitul de zi cu zi, folosește ulei de măsline sau alte uleiuri vegetale lichide.

Cât înseamnă 10% din calorii: calculul pe care îl poți face singur

„Iar recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este ca grăsimile saturate să fie maximum 10% din totalul caloriilor mâncate într-o zi. Adică, un om care mănâncă 2.500 de calorii într-o zi trebuie să aibă 10% din acele calorii să provină din grăsimi saturate, maximum.” — Dr. Mihail

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca grăsimile saturate să nu depășească 10% din caloriile zilnice. Pentru un adult care consumă în jur de 2.500 de calorii pe zi, asta înseamnă 250 de calorii. Un gram de grăsime are 9 calorii, deci limita este de aproximativ 28 de grame de grăsimi saturate pe zi. La un aport caloric mai mic sau mai mare, cantitatea diferă.

În exemplul dat de Dr. Mihail, limita se atinge ușor. 100 de grame de carne de porc aduc în jur de 8 grame de grăsimi saturate, deși cantitatea variază mult după bucată: cotletul slab are mai puțin, pieptul sau ceafa mult mai mult. O porție mică de brânză maturată, de 50 de grame, adaugă aproximativ 10 grame. Iar 20 de grame de unt pe pâine aduc, după tabelele nutriționale, în jur de 10 grame. Adunate, ajung cam la 28 de grame, adică la limita zilei, fără să mai socotim restul meselor.

Context științific adițional: Ghidul ESC/EAS din 2019 recomandă ca grăsimile saturate să furnizeze sub 10% din energia zilnică și sugerează reducerea lor sub 7% în cazul persoanelor cu hipercolesterolemie.

Contează cu ce le înlocuiești

„Totul zice așa: înlocuiește orice untură, slănină și așa mai departe cu ulei de măsline.” — Dr. Anca Tâu

Context științific adițional: Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi polinesaturate este una dintre schimbările cel mai bine susținute de dovezi. OMS recomandă și grăsimi mononesaturate din plante sau carbohidrați din alimente bogate natural în fibre. Înlocuirea cu zahăr și făinoase rafinate nu oferă același argument pentru protecția cardiovasculară. Analiza Cochrane din 2020 a găsit aproximativ 17% mai puține evenimente cardiovasculare în grupurile care au redus grăsimile saturate, exprimat ca reducere relativă; nu a demonstrat clar o reducere a mortalității.

Untura „ca la bunici”: tradiție sau mit?

Pe internet circulă des ideea că untura și slănina ar fi mai sănătoase decât uleiurile vegetale, pentru că sunt tradiționale și bunicii le-au mâncat. Când Dr. Mihail aduce în discuție mitul că untura ar „lubrifia” vasele de sânge, Dr. Anca Tâu răspunde: „Acum glumim așa, dar nu, nu există așa ceva. Astea sunt niște povești, nu știu cine le inventează.”

„Că dacă bunica din vârful dealului a trăit 100 de ani cu untură, ea este un reper? Ea e o excepție. Noi nu vorbim de excepții.” — Dr. Anca Tâu

O persoană care a trăit 100 de ani cu o anumită dietă este o excepție, nu o regulă pentru toată populația. Experiența unei singure persoane nu poate arăta efectul unei diete asupra riscului la nivelul populației. Dr. Anca Tâu o spune așa: „Noi nu ne referim la excepții. Curba lui Gauss nu e făcută ca să te uiți la excepții, ci să te uiți la mijloc.”

Și felul în care trăim s-a schimbat. Dr. Anca Tâu observă că „alimentația s-a schimbat în 20 de ani: oamenii nu mai mănâncă untură, nu mai gătesc cu untură, nu mai mănâncă prăjeli, nu mai fac rântașuri”. Dr. Mihail adaugă diferența dintre viața de atunci și cea de acum: „Adică mănânci untură și stai la birou. Și stai pe scaun. E mare diferența.”

În discuție, Dr. Mihail a povestit cazul unui bărbat sportiv care, după un sfat de pe internet, a început să mănânce aproape zilnic untură și slănină. În trei luni, colesterolul lui total a urcat de la aproximativ 150 la 300 mg/dl. Este o singură observație, nu un studiu, dar arată cât de mult poate conta dieta pentru unele persoane.

Nuanțe importante

Grăsimile saturate cresc în general LDL-colesterolul, dar efectul asupra sănătății poate depinde și de sursă și de persoană:

  • Brânza și untul: alimentul contează, nu doar gramele de grăsimi saturate. În studii care au comparat brânza tare cu untul, LDL-ul a fost mai mic în perioadele cu brânză. Rezultatul nu înseamnă că toate lactatele grase scad LDL-ul sau că porțiile nu mai contează.
  • Răspunsul individual: felul în care organismul reglează colesterolul diferă de la o persoană la alta și depinde și de genetică. Două persoane care mănâncă la fel pot avea analize diferite.

Sfaturi practice

  1. Citește etichetele: verifică în tabelul nutrițional rândul „din care acizi grași saturați”. Fii atent mai ales la produsele de patiserie, biscuiți și covrigei, care pot conține ulei de palmier.
  2. Schimbă grăsimea de gătit: înlocuiește untura și untul cu ulei de măsline extravirgin. Pentru salate, folosește ulei de măsline, nuci sau semințe.
  3. Alege variante mai slabe: lapte și iaurt cu 1,5% sau 2% grăsime în locul celor integrale.
  4. Degresează mâncărurile gătite: lasă ciorbele și tocănițele de carne să se răcească în frigider și îndepărtează grăsimea solidificată înainte de a le reîncălzi.
  5. Păstrează tradițiile pentru ocazii: nu trebuie să renunți complet la mâncărurile tradiționale, dar tratează-le ca pe niște delicatese ocazionale, nu ca pe hrana de zi cu zi.

Aceste schimbări pot ajuta la scăderea LDL-ului și la reducerea riscului cardiovascular, alături de celelalte măsuri potrivite fiecărei persoane. Pentru prevenția bolilor cardiovasculare contează și renunțarea la fumat, mișcarea, controlul tensiunii arteriale și al diabetului. Dacă ai deja boală cardiovasculară sau un LDL foarte crescut, schimbările alimentare fac parte din planul de îngrijire stabilit cu medicul.

Pe scurt

  • Grăsimile saturate cresc LDL-colesterolul, unul dintre principalii factori de risc pentru ateroscleroză.
  • În discuție sunt menționate carnea grasă și mezelurile, lactatele grase, produsele de patiserie, grăsimea din mâncărurile gătite, untura și jumările ca surse de grăsimi saturate.
  • OMS recomandă ca grăsimile saturate să fie maximum 10% din calorii. La un aport de 2.500 kcal, 10% din energie înseamnă aproximativ 28 g de grăsimi saturate; la alte aporturi, cantitatea diferă.
  • Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate (ulei de măsline, pește, nuci) este asociată cu un risc cardiovascular mai mic. Înlocuirea lor cu zahăr și făinoase rafinate nu pare să aducă același beneficiu.
  • Nu e nevoie să renunți complet la mâncărurile tradiționale, ci să le reduci cantitatea și frecvența.

Surse și referințe

Sursa principală:
  1. Cum se înfundă ARTERELE și cum le poți proteja | Ghid complet
Ghiduri medicale:
  1. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) — Saturated fatty acid and trans-fatty acid intake for adults and children: WHO guideline (2023).
  2. Societatea Europeană de Cardiologie / Societatea Europeană de Ateroscleroză (ESC/EAS) — 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias. European Heart Journal, 2020.
Studii:
  1. Hooper L. și colab. (2020). Reduction in saturated fat intake for cardiovascular disease. Cochrane Database of Systematic Reviews.
  2. de Goede J. și colab. (2015). Effect of cheese consumption on blood lipids: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Nutrition Reviews.

⚠️ DISCLAIMER MEDICAL: Informațiile din acest articol au exclusiv scop educativ și informativ. Ele nu înlocuiesc diagnosticul, tratamentul sau consultul medical de specialitate. Recomandările pot necesita adaptare în funcție de starea de sănătate, tratamentele urmate și istoricul medical individual. Persoanele cu diabet, boli cardiovasculare sau colesterol crescut își stabilesc dieta și țintele terapeutice împreună cu medicul curant.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *