Grăsimea corporală vine din faptul că mâncăm prea des – dr. Pradip Jamnadas

Omul nu a fost creat să mănânce atât de mult cum o face azi. Perioadele de restriște alimentară din cursul istoriei ar putea fi considerate mai „sănătoase” decât ceea ce vedem acum.

Explozia industriei alimentare a modificat modul în care ne raportăm la mâncare. Abundența de produse alimentare ne provoacă să ținem pasul cu ea și consumăm mai mult decât avem nevoie.

Bineînțeles, oferta este irezistibilă, datorită tuturor gusturilor, aromelor artificiale care ne îmbie și ne ispitesc.

Nu am fost creați să mâncăm atât de mult

Dr. Pradip Jamnadas este un mare susținător al postului intermitent. Consideră că organismul uman funcționează corect doar dacă respectul ciclul de alimentare-abstinență.

Biochimia corpul a fost creată pentru hrănire și postire. Pe măsură ce hrana a devenit tot mai disponibilă și atractivă, acest ciclu nu a mai fost respectat și am devenit disfuncționali.

Americanii folosesc termenul de „post intermitent” (intermittent fasting) pentru a descrie modul corect și originar de alimentare a omului, care este bazat pe pauze lungi între mese.

Este esențial ca oamenii să aloce pauze suficient de mari în hrănire. Trebuie să avem perioade de alternare a alimentării și a abstinenței.

Termenul de „post” nu face referă aici la consumul de alimente vegetale și excluderea celor de origine animală. Se referă de fapt la nemâncat. La perioade în care nu consumi nimic.

Organismul trebuie să ardă caloriile, nu să le depoziteze

Oamenii au fost proiectați să ardă caloriile pe care le ingerează. Când mănânci de dimineață până seara, fără să faci măcar o oră de pauză între mese/gustări, arderile sunt efectiv împiedicate.

Citește și – Exercițiile fizice practicate seara scad zahărul din sânge și rezistența la insulină

Generația actuală face o greșeală foarte mare, care dăunează grav sănătății: mâncăm prea mult, prea des și foarte prost.

„Aceasta este problema pe care o avem astăzi: calorii excesive, prea frecvent. Nivelurile noastre de insulină rămân crescute tot timpul”.

Dr. Pradip a observat, în experiența sa de medic cardiolog, că aceasta este cea mai îngrijorătoare problemă: stimularea continuă a insulinei.

Stimularea continuă a insulinei duce la grăsimea de depozit

Ori de câte ori mâncăm ceva, fie chiar și o firmitură, stimulăm insulina.

„Când mănânci, ingerezi calorii și insulina crește. Insulina trebuie să scoată acel zahăr din sânge”.

Zahărul nu trebuie să rămână în sânge. Când există mult zahăr în sânge, intervine insulina. Ea preia practic zahărul și îl stochează sub formă de grăsime.

Prima dată îl depozitează în ficat. Când rezervele de zahăr din ficat sunt pline, excesul de zahăr curge în pancreas, apoi ajunge în mușchi și în piele.

Cât timp insulina rămâne crescută, te afli pe un modul de depozitare a caloriilor. Insulina este un hormon care stochează caloriile.

„Mănânci tot timpul, stimulezi insulina continuu, insulina rămâne sus, fără să aibă vreodată șansa să coboare”.

Corpul nostru nu a fost făcut să mănânce tot timpul. Acesta este motivul pentru care avem atât de multă grăsime de depozit.

Mâncatul frecvent este un comportament adictiv  

Modelul de a mânca la 2-3 ore pe care l-am dobândit în ultimele decenii este greșit și periculos. Dr. Pradip consideră acest mod de a mânca o adicție.

Hrănirea nu mai este o necesitate, ci a devenit o dependență, tocmai pentru că mâncăm mai des decât îi trebuie organismului realmente.

Nu contează ce mănânci, ci că poți mânca oricând vrei, fără să te întrebi dacă ți-e foame. Mâncatul des produce o anumită stimulare și plăcere care ne costă mult sănătatea.

Trebuie să ieșim din acest cerc vicios, spune dr. Pradip.

Postul intermitent – soluția bolilor cardiometabolice

Cu toții am auzit de post. Strămoșii noștri au postit. Rânduielile Bisericii ne îndeamnă să postim.

Postul îi permite corpului să facă ceea ce a fost creat să facă de la început: să ardă caloriile. Acest rapaos alimentar este crucial pentru arderea grăsimii corporale.

Insulina ar trebui să crească și să scadă înapoi. Ca insulina să scadă, trebuie să ne oprim din mâncat. Postul intermitent propune ferestre de abstinență de 6-8-12 ore.

Când mâncăm fără întrerupere, nivelul insulinei rămâne tot timpul sus și apare insulinorezistența. Adică o creștere continuuă a insulinei.

Citește și – 8 alimente care scad rezistența la insulină și sunt la fel de eficiente ca medicamentele anti-diabetice

Rezistența la insulină stă la baza bolilor cardio-metabolice. Dr. Pradip a descoperit că pacienții cardiaci care veneau la el aveau colesterolul bun, tensiunea bună, glicemia bună.

Totuși, aveau arterele întărire. A început să facă alte teste și a descoperit că acei pacienți produc foarte multă insulină, din cauza că aveau rezistență la insulină.

Nivelurile mari de insulină cauzau de fapt întărirea arterelor.

Sursă articol: Dr. Rangan Chatterjee, The insane benefits of fasting & foods you need to stop eating – Dr. Pradip Jamnadas: https://www.youtube.com/watch?v=Yg6UhhV_K1s&ab_channel=DrRanganChatterjee

Citeşte mai multe despre:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.