Dezbaterea privind doza optimă de vitamina D este una continuă în lumea medicală, mai ales în contextul post-pandemic, când rolul său în susținerea sistemului imunitar a fost intens mediatizat. Mulți medici au recomandat suplimentarea, dar o întrebare esențială persistă: care este doza corectă și sigură pentru fiecare dintre noi?
Articolul de față prezintă o teorie care contestă dozele recomandate și explică ce spun ghidurile și studiile despre ea.

Mulți oameni iau vitamina D iarna, când sinteza în piele scade.
Cât de multă vitamina D ne trebuie?
Recomandările oficiale pentru adulți sunt de ordinul 600-800 UI (15-20 micrograme) pe zi, în funcție de vârstă și de instituție. Ghidul Endocrine Society din 2011 (Holick și colab., ghidul Endocrine Society, 2011) a propus 1.500-2.000 UI pe zi pentru adulții cu deficit sau risc de deficit.
Eric Berg, chiropractician american cunoscut din videoclipurile de pe YouTube, susține că aceste doze sunt prea mici. Argumentul lui pornește de la unitățile de măsură diferite:
Doza din suplimente: exprimată în Unități Internaționale (UI).
Nivelul din sânge: măsurat în nanograme per mililitru (ng/ml).
Dacă o persoană are un nivel scăzut de vitamina D în sânge, cum stabilim corect doza de suplimentare?
Care este concentrația optimă de vitamina D din sânge?
Aici instituțiile nu sunt de acord. Institutul de Medicină din SUA consideră suficient pentru oase un nivel de 20 ng/ml (50 nmol/l) de 25-hidroxivitamină D, iar ghidul Endocrine Society din 2011 a propus peste 30 ng/ml. Un nivel sub 12 ng/ml (30 nmol/l) este considerat deficit clar.
Eric Berg face următorul calcul: dacă un adult are aproximativ 5 litri (5.000 ml) de sânge, iar nivelul țintă este de 40-60 ng/ml, ar fi nevoie de mult mai multă vitamina D decât dozele recomandate. De aici vine și titlul vechi al articolului, „de 5.000 de ori mai mare”.
Pe baza acestui calcul, el sugerează doze de până la 10.000 UI pe zi. Calculul nu ține: nivelul din sânge nu se obține împărțind doza la volumul de sânge, pentru că vitamina D este transformată în ficat, se depozitează în țesutul gras și se elimină treptat. Nivelul din sânge rezultat dintr-o doză zilnică se măsoară în studii, nu se calculează așa. Este adevărat că persoanele cu obezitate sau cu boli care afectează absorbția pot avea nevoie de doze mai mari, stabilite de medic.
IMPORTANT: 10.000 UI pe zi depășește de 2,5 ori limita superioară de siguranță pentru adulți (4.000 UI pe zi). Pe termen lung, fără recomandarea și monitorizarea unui medic, poate duce la toxicitate.
Rolurile esențiale ale Vitaminei D
Pielea produce vitamina D la soare, dar iarna, la latitudinea României, sinteza este mică. Vitamina D are roluri bine stabilite în:
- absorbția calciului și sănătatea oaselor și a dinților
- prevenirea rahitismului la copii și a osteomalaciei la adulți
- funcționarea mușchilor
- funcționarea normală a sistemului imunitar
Ce spun studiile
Câteva lucruri pe care le arată cercetările:
1. Limita Superioară de Siguranță: Atât în SUA (NIH), cât și în UE (EFSA), limita superioară de aport sigur pentru adulți este de 4.000 UI (100 micrograme) pe zi. Nu este un prag sub care orice doză e potrivită, ci aportul zilnic pe termen lung considerat fără risc pentru majoritatea adulților sănătoși.
2. Ce s-a schimbat în 2024: noul ghid Endocrine Society (Demay și colab., ghidul Endocrine Society, 2024) nu mai recomandă testarea de rutină a vitaminei D și nici suplimentarea peste doza zilnică recomandată la adulții sănătoși între 19 și 74 de ani. Sugerează suplimentare la copii și adolescenți, la persoanele de peste 75 de ani, în sarcină și la persoanele cu prediabet.
3. Riscul de hipercalcemie: Principalul pericol al supradozajului este hipercalcemia – un nivel prea mare de calciu în sânge. Aceasta poate duce la greață, vărsături, slăbiciune, confuzie, pierderea apetitului și, în cazuri severe, la formarea de calculi renali (pietre la rinichi) și afectare cardiovasculară. O analiză din 2018 (Marcinowska-Suchowierska și colab., Frontiers in Endocrinology, 2018) subliniază că, deși rară, toxicitatea este un risc real în cazul suplimentării necontrolate cu doze foarte mari.
4. Bolile autoimune: în studiul VITAL (Hahn și colab., studiul VITAL, BMJ, 2022), aproape 26.000 de adulți de peste 50 de ani au luat 2.000 UI de vitamina D pe zi sau placebo. După aproximativ 5 ani, bolile autoimune confirmate au apărut cu 22% mai rar în grupul cu vitamina D (123 față de 155 de cazuri). Despre combinația cu vitamina K2 se vorbește mult, dar nu există studii care să arate că este necesară la dozele obișnuite.
Concluzii
Vitamina D este importantă pentru oase și mușchi, iar suplimentarea este utilă celor cu deficit sau risc de deficit. Abordarea „mai mult înseamnă mai bine” este însă periculoasă. Dozele peste 4.000 UI pe zi se iau doar la recomandarea și sub monitorizarea medicului, de obicei pentru corectarea unui deficit confirmat prin analize.
Siguranță:
- Contraindicații: Persoanele cu hipercalcemie, sarcoidoză, boli de rinichi sau pietre la rinichi iau vitamina D doar la recomandarea medicului.
- Interacțiuni: Vitamina D poate interacționa cu anumite medicamente, precum diureticele tiazidice (cresc riscul de hipercalcemie) sau corticosteroizii (pot reduce nivelul de vitamina D).
- Când să opriți utilizarea: Opriți administrarea și contactați medicul dacă apar simptome de toxicitate: greață, vărsături, urinare frecventă, slăbiciune musculară inexplicabilă.
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
1. Pot lua 10.000 UI de vitamina D pe zi fără riscuri?
Nu. 10.000 UI pe zi depășește de 2,5 ori limita de siguranță pentru adulți. Pe termen lung, fără deficit confirmat și fără monitorizare medicală, poate duce la hipercalcemie, cu risc pentru rinichi.
2. Trebuie să iau vitamina K2 împreună cu vitamina D?
Nu există dovezi că este necesar la dozele obișnuite. Asocierea este promovată mult, dar studiile nu au arătat beneficii clare pentru oase sau artere. Persoanele care iau warfarină sau acenocumarol nu trebuie să ia suplimente cu vitamina K fără medic.
3. Ce simptome are supradozajul cu vitamina D?
Primele semne pot include greață, vărsături, constipație sau diaree, pierderea apetitului, sete excesivă și urinare frecventă. În stadii avansate, pot apărea slăbiciune musculară, dureri osoase și confuzie.
4. Cât de des ar trebui să-mi testez nivelul de vitamina D?
Dacă luați vitamina D pentru a corecta un deficit, medicul decide când repetați analiza. La adulții sănătoși, ghidul Endocrine Society din 2024 nu recomandă testarea de rutină.
Surse și Referințe
Ghiduri și Informații Oficiale:
- National Institutes of Health (NIH), Office of Dietary Supplements. „Vitamin D – Fact Sheet for Health Professionals”. NIH
- Holick, M. F., Binkley, N. C., Bischoff-Ferrari, H. A., et al. (2011). „Evaluation, Treatment, and Prevention of Vitamin D Deficiency: an Endocrine Society Clinical Practice Guideline”. The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, 96(7), 1911–1930. PubMed
- Demay și colab., ghidul Endocrine Society, 2024.
Studii Clinice și Recenzii:
- Charoenngam, N., & Holick, M. F. (2020). „Immunologic Effects of Vitamin D on Human Health and Disease”. Nutrients, 12(7), 2097. Charoenngam și Holick, Nutrients, 2020
- Marcinowska-Suchowierska, E., Kupisz-Urbańska, M., Łukaszkiewicz, J., Płudowski, P., & Jones, G. (2018). „Vitamin D Toxicity–A Clinical Perspective”. Frontiers in Endocrinology, 9, 550. PubMed
- Hahn și colab., studiul VITAL, BMJ, 2022.
