Top 5 antibiotice antice, confirmate științific

Mierea de albine, ceaiul verde, turmericul, merișoarele și probioticele sunt câteva exemple de antibiotice naturale folosite de sute sau chiar mii de ani pentru combaterea bacteriilor patogene.

Efectele lor antibacteriene au fost dovedite științific.

Top 5 antibiotice naturale, cu vechime

Top 5 antibiotice naturale, cu vechime

În plin avans al industriei farmaceutice este important să nu uităm originea medicamentelor.

30-50% din antibiotice, derivate din plante

Aproape jumătate din substanțele farmaceutice și nutraceutice sunt obținute din plante și alimente.

Aceasta este o mărturie solidă a faptului că produsele naturale au valoare terapeutică.

Cu toate că trăim într-o epocă a medicamentelor, ne confruntăm cu o rezistență crescută a bacteriilor la tratamentul convențional.

Rezistența la antibiotice – o amenințare globală

Rezistența antimicrobiană a fost clasificată a zecea amenințare globală la adresa sănătății.

Este provocată și întreținută de utilizarea incorectă a antibioticelor.

Apare ca urmare a alterării microbiomului. Nu numai bacteriile, ci și virușii și ciupercile pot deveni rezistente la protocolul stabilit de medici.

Pe măsură ce rezistența patogenilor crește, infecțiile devin din ce în ce mai greu de tratat.

Top 5 antibiotice naturale

În acest context, plantele și compușii naturali au suscitat interesul oamenilor de știință.

Cu cât mai diverși, cu atât mai bine.

Asta deoarece fiecare are propriile sale mecanisme de acțiune.

Cele mai bune antibiotice naturale sunt folosite din vechime. Nu și-au pierdut nici astăzi popularitatea.

Usturoiul, de pildă, era folosit în urmă cu 1.000 de ani pentru contracararea infecțiilor.

Grecii, romanii, indienii și chinezii din antichitate întrebuințau usturoiul în infecțiile respiratorii.

Egiptenii, sârbii, grecii și romanii foloseau pâinea mucegăită ca remediu pentru infecțiile externe.

Mierea și plantele medicinale erau de asemenea utilizate de civilizațiile antice în tratarea bolilor infecțioase.

Citește și7 antibiotice naturale și sigure

Folosiți în sinergie, agenții antimicrobieni naturali pot fi mai eficienți în combaterea germenilor oportuniști.

Probioticele

Alimentele fermentate nu sunt de azi sau de ieri. Erau o prezență notabilă pe masa popoarelor antice.

Aceste produse constituie surse valoroase de bacterii bune.

Astăzi, probioticele se numără printre cele mai bine documentate substanțe naturale, cu un rol important în creșterea imunității.

Probioticele îmbogățesc flora intestinală. Prin faptul că cresc numărul de bacterii benefice din intestin, combat înmulțirea bacteriilor nocive.

Probioticele cu tulpini multiple au capacitatea de a inhiba direct patogeni periculoși, precum E. coli, Shigella, Salmonella sau C. difficile.

Potrivit cercetărilor, probioticele produc peroxid de hidrogen și bacteriocine. Acestea inhibă bacteriile patogenice și blochează aderarea lor la locul de infectare.

Totodată, întăresc răspunsul imunitar.

Sunt dovezi certe ale activității antimicrobiene oferite de probiotice.

  • reduc infecțiile cu Giardia
  • scad cantitatea de Candida și protejează împotriva candidozelor
  • previn acumularea de placă bacteriană
  • combat patogenii care infectează pielea

Merișorul

Acest arbust este asociat în prezent îndeosebi cu combaterea infecțiilor urinare.

Merișorul are în componența lui substanțe active care inhibă creșterea tulpinilor de Stafilococi, Salmonella și E. coli în tractul urinar.

Acizii fenolici, antocianinii, proantocianidinele și acizii organici sunt câteva din ele.

Acești compuși împiedică aderarea bacteriilor gram-pozitie și gram-negative la țesuturi.

Semințele de grepfrut au de asemenea potențialul de a trata infecțiile urinare, inclusiv cele rezistente.

Într-un studiu din 2020, merișorul a demonstrat o activitate antibacteriană împotriva patogenilor care provoacă paradontoză. Previne colonizarea patogenilor în cavitatea bucală.

Ceaiul verde

Planta de ceai verde (Camellia sinensis) abundă în catechine, antioxidanți din clasa polifenolilor.

Trei din ei  – epicatechina galat 3 (ECG), epigalocatechina (EGC) și epigalocatechina de galat 3 (EGCG) au demonstrat efecte antimicrobiene directe împotriva patogenilor.

Activitatea antimicrobiană a ceaiului verde este cât se poate de diversă. Combate bacterii, viruși și fungi:

  • Candida albicanis
  • Ehterococcus
  • Escherichia coli
  • Herpes simplex
  • HIV
  • Salmonella
  • Stafilococul auriu
  • Streptococul mutans (asociat cu carii dentare)
  • Virusul gripal

Catechinele afectează membrana celulară a bacteriei și inhibă activitatea enzimatică.

La activitatea antimicrobiană ale ceaiului verde se adaugă și efectul inibitor asupra inflamațiilor.

Un studiu sugerează că o cană de ceai verde poate ține sub control creșterea bacteriei E. coli circa 6 ore.

Acest lucru poate fi extrem de util în infecțiile tractului urinar.

Curcumina

Turmericul este un remediu popular îm medicina tradițională asiatică.

A demonstrat proprietăți antivirale, antibacteriene și antifungice:

  • Arbovirușii
  • Aspergillus
  • Candida
  • Criptococcus
  • Dermatofiții
  • Escherichia coli
  • Helicobacter pylori
  • HIV
  • HPV
  • Listieria
  • Norovirusul
  • Pseudomonas
  • Stafilococul auriu
  • Streptococul
  • Virusurile hepatice
  • Virusul gripal
  • Virusul herpetic

Turmericul în sine nu are efect terapeutic, deoarece nu conține suficientă substanță activă.

Curcumina a fost izolată și este comercializată sub formă de supliment.

Turmericul poate fi folosit și extern, în dureri, HPV sau placă orală.

Mierea

Veche de când lumea, mierea de albine este un antimicrobian confirmat științific.

Este folosită de mii de ani în tratarea rănilor, arsurilor și infecțiilor.

Are o activitate antimicrobiană cu spectru larg.

Citește șiMierea – superioară antibioticelor în infecțiile respiratorii (o recenzie științifică)

Mierea este înzestrată cu o compoziție diversă. În ea se găsesc peste 180 de compuși.

Conține enzime, aminoacizi, acizi organici, vitamine și minerale.

Are prebiotice, probiotice și zinc. Acești compuși susțin creșterea bacteriilor intestinale bune, contribuind astfel la un mai bun control al infecțiilor și la întărirea imunității.

Substanțele anbtibiotice pe care le conține funcționează sinergic, prin mai multe mecanisme.

Previn formarea biofilmului. Reduc producția de factori virulenți.

Blochează comunicarea dintre bacterii. Împiedică dezvoltarea patogenilor rezistenți la antibiotice.

Mierea Este un agent vindecător extern formidabil.

Accelerează procesul de vindecare a ulcerelor, arsurilor, bolilor cutanate și oculare, rănilor post-chirurgicale și leziunilor traumatice.

Alți compuși naturali cu activitate antibacteriană sunt semințele de negrilică (chimenul negru), propolisul și berberina.

Sursă articol: GreenMedInfo, 5 Antibacterial Agents (AncientBiotics) From Nature: https://www.greenmedinfo.com/blog/5-antibacterial-agents-ancientbiotics-nature

Citeşte mai multe despre:

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.