Până în 2030, 60% din americani vor fi obezi

Obezitatea are un caracter epidemiologic, cu un impact socio-economic major.

American Obesity Association preconizează că până în anul 2025, jumătate din populația americană va fi obeză. Procentul va sări la 60% până în anul 2030.

Pana in 2030, 60% din americani vor fi obezi

Pana in 2030, 60% din americani vor fi obezi: Shurkin Son – Freepik.com

Obezitatea a început să apară prin secolul al 19-lea, când rata era abia 1,2%. Acest procent a crescut galopant.

În anul 1960 el atingea 13%.

Obezitatea crește riscul de boli multiple

Obezitatea înseamnă o acumulare excesivă de țesut adipos (grăsime) în corp.

Obezitatea predispune la boli cardiovasculare, dislipidemie, rezistență la insulină, diabet, accidente vascular cerebrale, calculi biliari, ficat gras, apnee de somn și cancere.

Este asociată cu un risc crescut de morbiditate și mortalitate.

Inclusiv obezitatea ușoară poate fi periculoasă. În boala COVID-19, greutatea excesivă poate da complicații severe.

Bolnavii de COVID-19 cu obezitate ușoară au un risc de 2,5 ori mai mare de insuficiență respiratorie și de 5 ori mai mare de admitere la terapie intensivă.

Dieta incorectă crește riscul de severitate și deces la bolnavii de COVID-19.

Iată de ce este important ca în pandemia de COVID-19 să se acorde o importanță mai mare alimentației sănătoase.

Schimbarea dietei și a stilului de viață este o urgență pentru prevenirea bolilor grave.

Citește și – Zerul și urda au efecte antivirale și anti-obezitate – dr. Mencinicopschi

Alimentele procesate ne distrug sănătatea

Obezitatea este o boală complexă, cu origini genetice, comportamentale, dietetice și de mediu.

Chimicalele care perturbă sistemul endocrin din alimente, lipsa de somn și stresul cronic afectează depunerea grăsimii și greutatea corporală sunt cauzele principale ale obezității.

Incidența crescută a obezității este corelată cu un consum excesiv de produse alimente ultraprocesate. Peste 50% din consumul de calorii din dieta americanilor provine din aceste alimente.

Ele conțin nu doar multe calorii are afectează greutatea corporală, cauzează disfuncții mitocondriale și rezistență la insulină. Ci conțin și grăsimi nocive, zahăr rafinat și aditivi.

Produsele alimentare procesate pot cauza boli cardiovasculare, diabet de tip 2, degenerescență maculară și cancer, din cauza conținutului redus în nutrienți și bogat în compuși toxici.

Citește și – Semințele de chimion au un rol important în sindromul metabolic

Zahărul rafinat

Experții susțin că dacă bem trei cafele pe zi și adăugăm câte 2 lingurițe de zahăr în fiecare ceașcă, vom lua 4,5 kilograme în greutate într-un an.

Consumul zilnic de zahăr este însă mult mai mare. Iar dacă nu facem mișcare fizică pentru a arde aceste calorii, riscul de îngrășare este garantat.

Un ingredient la fel de nociv ca zahărul sunt uleiurile vegetale procesate.

Uleiurile vegetale procesate și Omega-6

Uleiurile vegetale procesate toxice, făina rafinată, zahărul rafinat și grăsimile trans duc la disfuncții mitocondriale.

80% din cantitatea de grăsimi din uleiurile procesate este alcătuită din acid linoleic. Acesta face parte din grupul Omega-6. Pentru nu fi dăunători, acizii grași Omega-6 trebuie echilibrați cu Omega-3.

Aportul excesiv de Omega-6 din dieta occidentală produce o serie de consecințe:

  • carențe nutriționale
  • oxidarea grăsimilor
  • insuficiență mitocondrială
  • crearea de specii de oxigen reactiv
  • rezistență la insulină
  • sindrom metabolic
  • boala ficatului gras non-alcoolic
  • obezitate

Citește și – Măceșele topesc grăsimea abdominală și ajută în pre-obezitate (studii)

Strategii pentru scăderea în greutate

Scăderea în greutate aduce beneficii majore în plan fizic și mental.

O reducere de numai de 5-10% a greutății corporale poate îmbunătăți starea generală de sănătate și calitatea vieții.

Pentru a pierde în greutate, trebuie să începem de la alimentație.

Pe cât posibil, trebuie să reducem consumul de produse procesate, precum:

  • pungile cu cereale pentru micul-dejun, pizza, aripioarele de pui, băuturile răcoritoare, chips-urile, gustările sărate și dulci, produsele de patiserie, preparatele din carne congelată, supele instant, sosurile.

Aportul de zahăr trebuie limitat la 25 de grame pe zi.

Dieta ketogenă ciclică este eficientă deoarece limitează consumul de carbohidrați, înlocuirea lor cu grăsimi sănătoase și proteine în cantități moderate și arderea grăsimilor pentru energie.

Mișcarea fizică zilnică este la fel de importantă, precum și somnul de noapte.

Surse articol:

1. Kiran K. Panuganti, Minhthao Nguyen; Ravi K. Kshirsagar, Obesity, December 8, 2020, StatPearls: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459357/
2. Adela Hruby, and Frank B. Hu, The Epidemiology of Obesity: A Big Picture, Pharmacoeconomics. 2015 Jul; 33(7): 673–689: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4859313/
3. Joseph Mercola, 60% of Americans will be obese by 2030: https://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2021/02/03/majority-of-americans-will-be-obese-by-2030.aspx?ui=6ac1fb1b602ac592785892c759ca2b2ef008e5a7c93baacd7774d56e6e163333&cid_source=dnl&cid_medium=email&cid_content=art2HL&cid=20210203&mid=DM784138&rid=1074496471

 

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.