Microbii mai degrabă ne protejează sănătatea decât ne ucid – microbiologul Jonathan Eisen 

Informațiile prezentate în acest articol se bazează pe studii științifice. Link-urile către sursele citate sunt afișate la finalul articolului.

Virusurile, bacteriile, paraziții, fungii – toți acești patogeni ne sperie. Microbii au în general o conotație negativă, și cei mai mulți dintre noi îi asociem cu infecții și boli.

Puțini dintre noi știm sau ne gândim la faptul că însuși organismul nostru este alcătuit în mare parte din… bacterii.

Milioane de microorganisme trăiesc în corpul uman.

Dr. Jonathan Eisen – profesor de microbiologie și imunologie la Universitatea din Davis, California spune că un adult sănătos are de 10 de ori mai multe celule microbiene decât celule umane.

„Suntem acoperiți de un nor de microbi. În realitate, acești microbi ne fac mai mult bine decât ne ucid”.

Microbii sunt distribuiți peste tot în corp. Se pare că rolul lor este de protejare, și nu de vătămare.

Pielea, tractul gastrointestinal, mucoasa orală, saliva și conjunctiva sunt zonele cu cel mai mare număr de bacterii.

Cercetătorii au descoperit că majoritatea celulelor microbiene se află în colon (pe locul al doilea se află pielea).

Flora intestinală afectează practic toate aspectele sănătății umane.

Până recent, bacteriile din corpul nostru erau văzute ca invadatori străini, care au potențialul de a cauza infecții și alte probleme de sănătate.

Acesta este și motivul pentru care cercetările în domeniul microbiologiei s-au axat în distrugerea bacteriilor prin intermediul dezinfectanților și a antibioticelor.

Cuprins

Toggle

Microbii ne apără de boli

Procentul de bacterii care produc boli este mai mic de 1%.

În ultimii ani, oamenii de știință au început să descopere că microorganismele care locuiesc în noi au efecte importante asupra sănătății.

Cele mai multe bacterii sunt inofensive. Acidul lactic este un exemplu de bacterie care se găsește în intestin și care ne ajută să digerăm alimentele.

Alte bacterii ajută sistemul imunitar să combată germenii. Sunt și bacterii necesare pentru producerea naturală a unor alimente, precum iaurt, brânză sau varză murată.

Citește și – Mierea crudă conține bacterii bune care pot fi folosite ca alternativă la antibiotice

Microbii îmbunătățesc activitatea sistemului imunitar

Oamenii de știință de la Universitatea din Loyola, Chicago, au dezvăluit într-un studiu din 2010 că Bacillus – o bacterie care se găsește în tractul digestiv se leagă de celulele sistemului imunitar și stimulează divizarea și reproducerea lor.

Există posibilitatea ca pe viitor, astfel de spori bacterieni să poată fi introduși în corpul persoanelor cu imunitatea scăzută în scop terapeutic.

Se presupune că acești microbi benefici ar putea ajuta organismul să lupte inclusiv împotriva celulelor maligne.

Citește și – Arma secretă a unei imunități puternice

Microbii ne apără de bolile autoimune

Dr. Eisen spune că perturbarea florei intestinale (bacteriile bune din colon) poate afecta capacitatea organismului de a deosebi propriile sale celule de invadatorii străini.

Studiile recente pe diabetul de tip 1 sugerează că perturbarea microbiomului ar putea declanșa această boală. Diabetul de tip 1 este o afecțiune autoimună, în care corpul ucide celulele care produc insulină.

Un studiu din 2009 realizat de Universitatea Cornell arată că introducerea unei tulpini de E.coli în corpul șoarecilor cu diabet a stimulat producerea de insulină.

Tulburările microbiene din corp ar putea fi responsabile și pentru alte boli autoimune.

Microbii, digestia și greutatea corporală 

Microbii ajută la digerarea și fermentarea alimentelor. Dr. Eisen susține că aceștia au un rol important în producerea unor compuși implicați în rata metabolică.

Din acest motiv, microbiologul este de părere că perturbarea microbilor din corp ar putea fi răspunzătoare și pentru creșterea riscului de obezitate.

Microbii, toxinele și stresul 

Dr. Eisen spune că microbii preiau din toxinele din corpul nostru.

De asemenea, un studiu a arătat că persoanele cu un nivel crescut de stres au comunități de bacterii mai puțin diverse în intestin. Aceste rezultate sugerează că microbii afectează răspunsurile la stres.

Citește și – Legătura dintre sănătatea intestinală și starea de spirit

Microbii și sănătatea bebelușilor

Copiii născuți natural au un microbiom diferit de cel al copiilor născuți prin cezariană.

În timpul nașterii naturale, fătul este colonizat cu microbii mamei. Un exemplu în acest sens sunt microbii care ajută la digerarea laptelui.

Copiii născuți prin cezariană sunt mai predispuși la alergii și astm.

Spre deosebire de bacterii, majoritatea virusurilor produc boli.

Asta deoarece pătrund în celulele sănătoase ale corpului și acolo se înmulțesc. Virusurile nu sunt organisme vii (nu conțin celule). Ele nu se pot reproduce în lipsa unor celule gazdă.

Unele virusuri produc doar o răceală obișnuită sau o hepatită, în timp ce altele pot cauza boli severe, precum SIDA.

Surse articol:

1. Daniel M. Linares, Paul Ross and Catherine Stantona, Beneficial Microbes: The pharmacy in the gut, Bioengineered. 2016 Jan-Feb; 7(1): 11–20. Published online 2015 Dec 28: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4878258/
2. Ron Sender, Shai Fuchs, and Ron Milo, Revised Estimates for the Number of Human and Bacteria Cells in the Body, PLoS Biol. 2016 Aug; 14(8): e1002533: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4991899/
3. Hasan Mohajeri, Robert J. M. Brummer, Robert A. Rastall, Rinse K. Weersma, Hermie J. M. Harmsen, Marijke Faas, and Manfred Eggersdorfer, The role of the microbiome for human health: from basic science to clinical applications, Eur J Nutr. 2018; 57(Suppl 1): 1–14: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5962619/
4. Ncbi.nlm.nih.gov, What are microbes? 2010: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279387/
5. Kate Torgovnick, 6 great things microbes do for us, TED Blog: https://blog.ted.com/6-great-things-microbes-do-for-us/