Dietele bogate în fibre scad riscul de artrită cu 60%

Informațiile prezentate în acest articol se bazează pe studii științifice.

De la o anumită vârstă corpul începe să scârțâie. Ne dor oasele și mușchii. Rezistența la efort se diminuează. Memoria începe să joace feste.

Toate acestea sunt puse pe seama îmbătrânirii. Academicianul Ovidiu Bojor spune însă că bătrânețea nu este o boală.

Dietele bogate in fibre scad riscul de artrita cu 60%

Dietele bogate in fibre scad riscul de artrita cu 60%: Azerbaijan_stockers – www.freepik.com

Artrita nu este o consecință a uzurii sau îmbătrânirii articulațiilor

Sănătatea poate fi păstrată până la o vârstă înaintată printr-un stil de viață echilibrat. Stă în puterea noastră să ne prelungim tinerețea.

Dieta, odihna și activitatea fizică și psihică au un rol extrem de important în această privință.

Un mit des invocat este acela că artrita se datorează uzurii articulațiilor.

Potrivit Daily Mail, cercetătorii de la Universitatea Tufts și Universitatea din Manchester au realizat o recenzie în care arată că artrita nu este neapărat o consecință a îmbătrânirii organismului.

Aceștia au descoperit că dietele bogate în fibre pot reduce cu până la 61% riscul de apariție a artritei.

Studiu pe consumul de fibre și riscul de artrită

Autorii au evaluat rezultatele a două studii cu un număr de peste în 5.000 de participanți.

Aceștia au completat chestionare la începutul studiului cu informații despre aportul de fibre, consumul de medicamente și alcool, precum și despre gradul de mișcare fizică și leziuni la genunchi.

În unul din studii, participanții au consumat în medie câte 15 g de fibre pe zi, timp de 4 ani. În celălalt studiu, aportul de fibre a fost de 19 g pe zi, timp de 9 ani.

Rezultatele au arătat că participanții cu cel mai mare consum de fibre (din ambele studii) au avut un risc cu 30% mai mic, respectiv cu 60% mai mic de osteoartrită la genunchi, comparativ cu cei care au consumat mai puține fibre.

Totodată, consumul ridicat de fibre a fost asociat cu un risc mai mic de înrăutățire a durerilor articulare. Mai ales atunci când fibrele au provenit din cereale.

Această recenzie demonstrează că există o legătură între artrită și alimentație care nu trebuie neglijată.

Fără îndoială, rezultatele sugerează importanța adoptării unei diete sănătoase și echilibrate la persoanele care au deja osteoartrită la genunchi.

Citește și – Alimente interzise și permise în artrită

Menținerea unei greutăți corporale în limite normale și mișcarea fizică regulată contribuie de asemenea la prevenirea sau ameliorarea bolilor articulare.

Cercetătorii de la Universitatea din Surrey, Anglia, au descoperit că o dietă nesănătoasă și activitatea fizică insuficientă măresc producția de glucoză, care provoacă inflamații și imobilitate.

Beneficiile dietelor bogate în fibre

Studiile clinice și epidemiologice au arătat o asociere inversă între consumul de fibre alimentare și cereale cu bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și cancerul (colorectal, intestinal, oral, laringian și mamar).

Fibrele îmbunătățesc funcția colonului și ajută la eliminarea excesului de colesterol.

Marii consumatori de fibre prezintă un risc mai mic de obezitate, boli coronariene, hipertensiune arterială, accidente vasculare cerebrale și boli gastrointestinale.

Introducerea în dietă a mai multor alimente bogate în fibre ajută la îmbunătățirea glicemiei și a sensibilității la insulină, atât la diabetici, cât și la non-diabetici.

Iar la supraponderali, consumul de fibre ajută la pierderea în greutate. Asta deoarece fibrele o densitate energetică redusă, diminuează apetitul și cresc sațietatea.

Citește și – Dieta antiinflamatoare ameliorează simptomele de artrită reumatoidă în 2 săptămâni

Dietele bogate în fibre sunt benefice pentru persoanele care suferă de tot felul de boli gastrointestinale, precum:

  • reflux gastroesofagian
  • ulcer duodenal
  • diverticulită
  • constipație
  • hemoroizi

Din ce alimente putem lua mai multe fibre?

Categoriile de alimente cu cel mai mare conținut de fibre sunt:

  • cerealele integrale
  • fructele
  • legumele
  • nucile
  • leguminoasele
  • semințele

Coaja fructelor (și a unor legume) și tărâțele cerealelor au concentrații ridicate de fibre.

Iată câteva exemple de alimente bogate în fibre:

  • semințe de in
  • orz
  • fasolea
  • germeni de grâu
  • porumb
  • ovăz
  • grâu integral
  • soia
  • migdale
  • lintea
  • fasolea
  • sfecla
  • broccoli
  • semințe de susan
  • kiwi
  • mazăre

Fibrele prebiotice

Există și un tip de fibre prebiotice, care potențează atât funcția digestivă, cât și funcția sistemului imunitar.

Acestea cresc numărul de bacterii bune intestinale, precum Bifidobacteria și Lactobacilli și reduc populațiile de bacterii dăunătoare. Cresc absorbția calciului. Reduc fermentarea proteinelor. Scad riscul de alergii. Îmbunătățesc apărarea imunitară.

Surse bune de fibre prebiotice sunt următoarele alimente și plante:

  • mere, banane
  • orz, ovăz
  • ceapă, usturoi, praz
  • sparanghel
  • rădăcina de cicoare
  • rădăcina de brusture
  • frunze de păpădie
  • tărâțe de grâu
  • semințe de in
  • cacao
  • algele marine

Citește și – Cele mai bune alimente pentru persoanele cu artrită reumatoidă

Surse articol:

1. Daily Mail, Arthritis may NOT be due to ‘wear and tear’: High-fibre diets reduce your risk of developing the condition by up to 61%: https://www.dailymail.co.uk/health/article-4541004/Fibre-reduces-risk-arthritis-61.html
2. Devinder Dhingra, Mona Michael, Hradesh, Rajput, and R. T. Patil, Dietary fibre in foods: a review, J Food Sci Technol. 2012 Jun; 49(3): 255–266: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3614039/
3. James M. Lattimer and Mark D. Haub, Effects of Dietary Fiber and Its Components on Metabolic Health, Nutrients. 2010 Dec; 2(12): 1266–1289: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3257631/
4. National Research Council (US) Committee on Diet and Health. Washington (DC): National Academies Press (US); 1989. Dietary Fiber, Diet and Health: Implications for Reducing Chronic Disease Risk. 10: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK218764/
5. Astrid Kolderup Hervik and Birger Svihus, The Role of Fiber in Energy Balance, J Nutr Metab. 2019; 2019: 4983657: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6360548/
6. James W Anderson, Pat Baird, Richard H Davis Jr, Stefanie Ferreri, Mary Knudtson, Ashraf Koraym, Valerie Waters, Christine L Williams, Health benefits of dietary fiber, Nutr Rev. 2009 Apr;67(4):188-205: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19335713/
7. Arlene Semeco, The 19 Best Prebiotic Foods You Should Eat, Healthline: https://www.healthline.com/nutrition/19-best-prebiotic-foods
8. Justin L Carlson, Jennifer M Erickson, Beate B Lloyd and Joanne L Slavin, Health Effects and Sources of Prebiotic Dietary Fiber, Curr Dev Nutr. 2018 Mar; 2(3): nzy005: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6041804/

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

[bws_google_captcha]