Ceaiul de roiniță – calmant, digestiv, antiviral

Roinița (Melissa officinalis) este o plantă aromatică deosebită. Face parte din familia mentei. În popor mai este cunoscută sub numele de „melisă”, „busuiocul stupului” sau „balsam de lămâie” (I).

Roinița este utilizată ca plantă medicinală de mai bine de 2.000 de ani, potrivit unor consemnări de dată veche din „Historia Plantarum” și „Materia Medica” (II).

ceai de roinita beneficii

Ceai de roinita beneficii

Ce proprietăți are roinița

Paracelsus, care a trăit între anii 1493 și 1541, scria despre capacitatea roiniței de a reînsufleți o persoană. O recomanda în toate afecțiunile de origine nervoasă.

De altfel, roinița este cunoscută în medicina tradițională ca o plantă sedativă și anxiolitică (I).

Efectele ei sedative blânde, dar și antiseptice, se datorează conținutului de ulei volatil bogat în citral, citronelol, citronelal, geraniol și linalol (II).

Frunzele de melisă sunt bogate în polifenoli (eugenol, geranial) și taninuri.

Toți acești compuși înzestrează planta cu proprietăți calmante, antivirale, tonice, antispasmodice, digestive și antihelmintice. (II)

Citește și – Ceaiul de roiniță – un remediu aromat pentru infecțiile virale

În scop terapeutic se folosesc frunzele. Acestea pot fi folosite la prepararea unei infuzii cu acțiune tranchilizantă, benefică în tulburările sistemului nervos.

Studiile au confirmat că infuzia de roiniță exercită un efect relaxant asupra sistemului nervos. Ameliorează durerile de cap, nervozitatea, amețeala, insomnia și oboseala.

Ceaiul de roiniță este cunoscut de asemenea ca un bun stimulent pentru memorie. Întărește funcțiile cognitive și poate fi utilă în maladia Alzheimer. (III)

Citește și – Roinița îmbunătățește memoria, păstrează tinerețea neuronilorși a celulelor nervoase

Pe lângă efectele calmante, alte proprietăți proeminente ale roiniței sunt cele coleretice, carminative și stomahice.

Melisa este de asemenea un bun bacteriostatic și antiseptic. Datorită taninurilor pe care le conține are acțiune antidiareică. (III)

În ce boli ajută roinița

Roinița se remarcă prin efectele sale benefice asupra sistemului nervos și a tractului gastrointestinal. Are efect tonic asupra stomacului, favorizează digestia și crește secrețiile biliare.

Iată câteva din principalele sale utilizări terapeutice (II):

– gaze stomacale
– spasme gastro-intestinale
– colici la copii și adulți
– stări nervoase
– senzație de vomă în sarcină
– diaree
– dischinezie biliară
– colită cronică
– anorexie
– răni

Cum se prepară ceaiul de roiniță

Frunzele de roiniță, la fel ca cele de mentă, pot fi folosite și la salate, sosuri, limonade, sucuri, cocktailuri sau lichioruri.

Însă cel mai des, planta este consumată sub formă de ceai. Infuzia simplă se prepară dintr-o 1 linguriță de frunze și 200 ml de apă clocotită. Pot fi administrate 2 căni de ceai pe zi.

Citește și – Roinița – planta care calmează nervii și simțurile, liniștește și bucură inima

Un ceai mai concentrat poate fi obținut din 15 – 30 de frunze sau flori de roiniță și 1 cană cu apă clocotită. Acesta este recomandat persoanelor care suferă de amețeală, pierderi scurte ale cunoștinței, dureri de cap, crize de nervi sau digestie dificilă. Se consumă doar câte 1 cană pe zi. (II)

Datorită faptului că nu conține cafeină, acest ceai poate fi băut cu regularitate. Înlătură grețurile matinale și arsurile stomacale.

Consumat după masă, reduce flatulența, durerile provocate de colici și alte tulburări gastrice.

Totodată, infuzia de roiniță scade tensiunea arterială și îmbunătățește circulația sangvină și funcția cardiacă.

Studiile au arătat că substanțele din roiniță suprimă producția hormonului de stimulare tiroidiană (TSH). Din aceste considerente, planta poate fi utilă în tulburările hipertiroidiene, precum boala Basedow-Graves (gușa exoftalmică). (III)

Citește și – Roinița ajută în tulburările de memorie, hormonale și tiroidiene (mod de administrare)

Ceaiul de roiniță poate fi întrebuințat și extern. Are efect antiseptic și cicatrizant. Se folosesc 2 lingurițe de frunze la 1 cană cu apă. Se adaugă în apa de baie sau se folosește sub formă de comprese.

Băile și cataplasmele cu ceai de roiniță favorizează vindecarea rănilor. Pentru un efect și mai bun, se pot adăuga și alte plante, ca de pildă arnica, cimbrișorul sau mugurii de plop. (II)

Când se culege roinița

Sezonul roiniței este scurt. Planta poate fi culeasă doar în intervalul iunie – august, înainte sau în timpul înfloririi. Recoltarea se face prin strujirea tulpinilor și a ramurilor, pe timp uscat, după ce s-a ridicat roua.

Atenție, din cauza mirosului (de lămâie), roinița poate fi confundată cu alte plante, precum mătăciune sau cătușnica. (II)

Surse articol:

I. A. Scholey, C. Stough, Lifetime Nutritional Influences on Cognition, Behaviour and Psychiatric Illness, 11 – Neurocognitive effects of herbal extracts, Lifetime Nutritional Influences on Cognition, Behaviour and Psychiatric Illness, Woodhead Publishing Series in Food Science, Technology and Nutrition, 2011, Pages 272-297: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9781845697525500119
II. Ștefan Mocanu, Dumitru Răducanu, Roinița, Plantele Medicinale – Tezaur natural în terapeutică, București, 1986, pp. 141-142
III. Nutrition and You, Lemon Balm Tea Nutrition facts: https://www.nutrition-and-you.com/lemon-balm-tea.html

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.