Mușețelul – „floarea Raiului” care vindecă o sumedenie de boli

Articol documentat

Mușețelul este supranumit de călugări „floarea Raiului”, datorită faptului că această floare umilă de vară poate tămădui numeroase boli.

În limbaj popular mai este cunoscut sub numele de „romaniță” sau „mătricea”. În scop medicinal se folosesc doar florile de mușețel.

Musetel beneficii

Musetel beneficii

Ce proprietăți are mușețelul

Florile de mușețel conțin ulei volatil, acid salicilic, apigenină, acid clorogenic, vitamina C, vitamina B1, minerale, matricină, rezină și alte substanțe cu principii active.

Au proprietăți farmacologice extrem de diverse:

  • antispastice gastrice și intestinale
  • stomahice
  • carminative
  • antidiareice
  • sedative
  • sudorifice
  • anestezice
  • antiinflamatoare
  • antiseptice
  • bactericide
  • cicatrizante
  • emoliente
  • tonice capilare
  • decongestive ano-rectale

Citește și – Ceaiul de mușețel, o minune la casa omului – utilizări interne și externe

În ce boli ajută florile de mușețel

Utilizarea mușețelului într-o gamă variată de boli i-a adus pe bună dreptate denumirea de „leac universal”:

  • digestie dificilă
  • inflamații ale mucoaselor
  • gastrite, ulcere gastrice și dudodeanle
  • enterocolite
  • colici intestinale
  • dureri abdominale
  • diaree
  • gaze intestinale
  • infecții renale
  • afecțiuni respiratorii
  • gripă
  • febră
  • astm bronșic la copii
  • migrene, cefalee
  • spasme, crampe
  • boli ale ficatului
  • inflamații dentare
  • insomnie, agitație nervoasă
  • efecte secundare provocate de iradieri
  • dismenoree

Citește și – Ceaiul de mușețel îmbunătățește funcția imunitară și cardiovasculară, protejează tiroida, reduce riscul de cancer

Cum se folosește mușețelul în scop terapeutic 

Mușețelul se administrează cel mai des sub formă de ceai sau pulbere. Extern, se poate folosi sub formă de ulei, cremă, comprese, spălături sau băi.

Ceai de mușețel

Acesta se prepară dintr-o linguriță de flori și 200 ml de apă clocotită. Cea mai bună metodă de preparare a ceaiului de mușețel este însă infuzia combinată.

Se pun 1-2 lingurițe de flori la macerat în ½ cană de apă rece. Se lasă jumătate de oră, apoi se strecoară. Maceratul rezultat se păstrează, iar peste florile rămase după filtrare se adaugă încă ½ cană de apă clocotită.

Se mai lasă un sfert de oră la infuzat, apoi se strecoară și se combină cu maceratul extras anterior. În toate afecțiunile de mai sus se pot bea câte 2-3 căni de ceai de mușețel pe zi.

Mușețelul în bolile stomacului

Mușețelul are o afinitate pentru tractul gastrointestinal. Contra colicilor și gaze intestinale la copii, ceaiul de mușețel se poate asocia cu fenicul și anason.

Contra balonărilor se poate folosi următoarea rețetă de ceai:

  • 2 linguri de flori de mușețel
  • 2 linguri de fenicul
  • 4 linguri de rădăcină de lemn-dulce
  • 4 linguri de rădăcină de nalbă
  • 4 linguri de frunze de mentă

Se folosesc 2 linguri de amestec de plante la 500 ml de apă clocotită. Se lasă la infuzat 5 minute, apoi se strecoară. Cantitatea obținută se împarte în mai multe doze, care se vor consuma pe parcursul unei zilei.

Pentru gastrite și enterite, mușețelul se poate combina cu coada-șoricelului, salvie, mentă și pelin. Se folosesc 2 linguri de amestec la 200 ml de apă clocotită. Se lasă 15 minute la infuzat, apoi se strecoară. Se împarte în 2 rații egale care se consumă în cursul zilei.

Ceai pentru menstruații dificile

Ingrediente

  • 40 g de mușețel
  • 30 g de rădăcină de valeriană
  • 30 g de frunze de mentă

Preparare

Se pune 1 lingură din amestecul de plante la infuzat cu 250 ml de apă. Se lasă la infuzat până se răcește. Se consumă câte 2-3 căni de ceai pe zi.

Dacă suferiți de dureri de cap, puteți lua 1 g de pulbere de flori de mușețel după masă.

Uz extern

Ceaiul preparat dintr-o cantitate dublă de flori de mușețel se poate întrebuința și extern, sub formă de:

  • comprese în eczeme zemuide, arsuri, psoriazis
  • spălături pentru părul uscat, predispus la rupere și cădere
  • tamponări pentru tenul înroșit și iritat
  • comprese sau băi de aburi cu ceai pentru riduri, ten uscat sau congestionat

Pentru băile generale se folosesc doi pumni de flori de mușețel măcinate, puse într-un săculeț, care se agață de robinet pentru a curge apa caldă peste el.

Pentru băile oculare sau gargarisme se folosesc 3 linguri de flori de mușețel și 200 ml de apă. Se lasă 15 minute la infuzat, apoi se strecoară și se adaugă 4 g de acid boric.

Ulei de mușețel

Contra arsurilor solare și a pielii uscate se recomandă uleiul de mușețel. Acesta se obține din:

  • 2 linguri de flori de mușețel măcinate
  • 1 lingură de alcool
  • 100 ml de ulei

Florile de mușețel se macină și se amestecă apoi cu alcoolul. Se lasă câteva ore, apoi se pun într-un vas pe bain-marie împreună cu uleiul. Se lasă 2-3 ore să se evaporeze alcoolul. Amestecați des.

Strecurați uleiul și păstrați-le în sticle de culoare închise, într-un loc răcoros.

Cremă de mușețel

Și crema de mușețel este bună pentru netezirea și catifelarea pielii. se prepară din 4 linguri de flori de mușețel, 250 ml de ulei de măsline și 200 g de ceară.

Uleiul se pune într-un vas pe foc la bain-marie. Se adaugă mușețelul și se fierbe 10 minute. Se stinge focul și se lasă la infuzat sub capac 12 ore.

Se pune din nou pe foc la bain-marie să dea câteva clocote, apoi se strecoară. Se adaugă ceara rasă pe răzătoare sau tocată mărunt în uleiul fierbinte. Se amestecă până se topește, apoi se lasă la răci.

Se transferă în borcănele de sticlă sau cutiuțe. Se poate folosi ca cremă hidratantă pentru mâini, față și picioare.

Când se culeg florile de mușețel

Mușețelul se poate recolta începând cu a doua jumătate a lunii aprilie, imediat după ce florile s-au desfăcut. Florile se culeg pe timp uscat și însorit.

Contraindicații la mușețel

Citește și – Cine nu trebuie să bea ceai de mușețel – contraindicații importante pe care trebuie să le cunoaștem

Surse articol:

1. Mariana Borloveanu, Mușețelul sau Floarea-Raiului, Revista „Leacuri & Rețete Mănăstirești”, Nr. 9, 10 aprilie – 10 iunie 2016, Editura Lumea Credinței, București, pp. 17-20
2. Ștefan Mocanu, Dumitru Răducanu, Mușețelul, Plantele Medicinale – Tezaur natural în terapeutică, Editura Militară, București, 1986, pp. 108-111

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.