Sfecla roșie împiedică transformarea celulelor normale în celule canceroase

Un studiu recent a arătat că sfecla roșie este un agent chemopreventiv important. Conține o serie de compuși care afectează carcinogeneza – procesul prin care o celulă sănătoasă din corp este transformată într-o celulă neoplazică.

Sfecla are o compoziție complexă: carbohidrați, grăsimi și micronutrienți cu proprietăți bioactive: betaine, polifenoli, carotenoide, flavonoide, saponine și betalaine.

O compilație a acestor compuși și a efectelor lor benefice este prezentată într-un studiu apărut în 2019 în jurnalul „Molecules”:

• Betaină – întrerupe procesul inflamator, are efecte antioxidante la nivelul membranelor.

• Acidul ferulic – reduce peroxidarea lipidelor.

• Acidul cafeic – combate stresul oxidativ și inflamația.

• Acidul siringic – a demonstrat o activitate chemopreventivă la șoareci.

• Rutina – are activitate chemopreventivă la șoareci, reglează inflamația.

• Kaempferolul – induce apoptoza in vitro (moartea programată a celulelor canceroase)

• Ramnetina – efecte antioxidante, antiinflamatoare.

• Ramnocitrina – are efecte citotoxice.

• Astragalina și acidul oleanolic – inhibă creșterea celulelor tumorale la șoareci.

• Beta-carotenul – combate stresul oxidativ și induce apoptoza.

• Luteina – are efecte antioxidante, activează macrofagele (celule imunitare) și crește genele pro-apoptotice.

• Betalaine – au acțiune anti-mutagenică, induc enzimele din faza II, au activitate chemopreventivă.

Este evident că pigmenții din sfeclă, precum betanina, împiedică dezvoltarea cancerului prin diverse mecanisme. Însă toate aceste efecte, demonstrate pe animale, trebuie confirmate și în studiile pe oameni.

Citește și: Sfecla  roșie – un aliment anti-inflamator, anti-cancerigen și alcalinizant puternic

Sfecla este o sursă excelentă de acid folic, o vitamină din grupul B implicată în producția și repararea celulelor ADN. Studiile pe animale au arătat că sfecla inhibă formarea compușilor cancerigeni și mărește producția celulelor imune și a enzimelor care combat dezvoltarea cancerului.

Pigmenții care dau culoarea sfeclei au demonstrat de asemenea activități detoxifiante remarcabile. Ei susțin faza 2 din procesul de detoxifiere a corpului. Aceasta este o fază metabolică prin care celulele corpului captează substanțele toxice, le neutralizează, le fac solubile în apă și ajută la eliminarea lor prin urină.

Citește și: Sucul de sfeclă – efecte secundare posibile

Cel mai bun mod de consumare a sfeclei este în stare crudă, adăugată în salate. Dacă vreți să o preparați termic și să păstrați cât mai mult din nutrienții sensibili la căldură, coaceți-o în cuptor sau la aburi, foc mic.

Coacerea în cuptor nu trebuie să depășească o oră, iar fierbere la aburi 15 minute sau mai puțin.

Surse:

1. John F. Lechner and Gary D. Stoner, Red Beetroot and Betalains as Cancer Chemopreventative Agents, Molecules. 2019 Apr; 24(8): 1602: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6515411/

2. Karen Collins, Are beets really nutritious? American Institute for Cancer Research: https://www.aicr.org/press/health-features/health-talk/2014/dec14/Nutritional-value-beets.html

3. The World’s Healthiest Foods, Beets: http://www.whfoods.com/genpage.php?tname=foodspice&dbid=49