Ghidul bolilor de iarnă

Răcelile, gripa și infecțiile respiratorii sunt cel mai prezente în lunile de toamnă și iarnă. Virusurile se transmit mai ușor de la o persoană la alta în mediile închise.

De altfel, aerul uscat din încăperi slăbește sistemul imunitar, afectează mucoasele și crește riscul îmbolnăvirilor.

Simptomele de răceală și gripă sunt foarte asemănătoare, de aceea nu putem ști când e răceală și când e gripă. Este foarte important să facem diferența dintre ele, pentru a evita un tratament nenecesar cu antibiotice.

Citește și:

Cum putem deosebi răceala de gripă

Cuprins

Toggle

Ghidul bolilor de iarnă

Infecțiile virale, precum răceala comună, nu trebuie tratate cu antibiotice, deoarece ele nu atacă virusurile, ci doar bacteriile.

Răceala obișnuită

Răceala este de cele mai multe ori cauzată de un virus. Sunt peste 200 de virusuri asociate cu răceala, dintre care cel mai popular este rinovirusul.

Răcelile se transmit foarte ușor. Cineva răcit a strănutat sau a tușit aproape de tine, sau ai atins o suprafață contaminată.

Principalele semne de răceală sunt secrețiile nazale abundente și usturimea în gât (strănut și tuse). Alte simptome de răceală sunt febra ușoară, oboseala, frisoanele și durerile corporale.

Trebuie să știți că răceala nu are leac. Pentru ameliorarea simptomelor, se pot folosi decongestionante, antihistaminice și drajeuri pentru tuse.

Odihna și hidratarea corpului printr-un consum suficient de lichide accelerează procesul de recuperare a organismului.

Răceala poate dura câteva zile sau săptămâni. Timp de o săptămână, persoana afectată poate transmite virusul altor persoane dacă iese din casă și merge la serviciu, la școală sau în alte locuri publice.

Dacă sunteți răciți dar totuși vă simțiți în stare să lucrați, trebuie să vă spălați pe mâini cât mai des și să evitați contactul cu alte persoane, mai ales până când trec strănuturile și tusea.

Dacă simptomele persistă mai mult de o săptămână sau se înrăutățesc, mergeți la medic.

Gripa

Gripa este o infecție a tractului respirator, care afectează gura, nasul, gâtul și plămânii. Se transmite prin inhalarea particulelor de strănut sau tuse eliberate în aer, sau prin contactul cu un obiect contaminat.

Întrucât virusurile se află într-o evoluție continuă, vaccinul anti-gripal nu are o eficiență 100%.

O persoană gripată se simte foarte rău, are febră, este epuizată, o doare tot corpul, o doare în gât, o doare capul, strănută și tușește tare.

Simptomele pot fi atenuate prin odihnă, repaus la pat, lichide multe și medicamente. Antiviralele pot reduce durata și severitatea bolii, precum și riscul de complicații.

Însă pentru a fi eficiente, acestea trebuie administrate în decurs de 48 de ore de la declanșarea simptomelor.

Citește și:

5 remedii pentru răceală și gripă, confirmate științific

Febra și durerile cazate de gripă durează 3-5 zile. Tusea și oboseala pot persista 2 săptămâni sau mai mult.

Se recomandă repaus la domiciliu cel puțin 5 zile după debutul bolii.

Bronșita acută

Bronșita este o inflamație a bronhiilor (tuburile care duc aerul la plămâni), asociată cu o producție excesivă de mucus. Poate să apară în urma unei răceli sau gripe. De asemenea, fumătorii sunt mai predispuși, la fel și cei cu alergii, sinuzită, amigdalele mărite sau cu adenoidită.

Principalul simptom este tusea permanentă. Debutează ca o tuse uscată, care în scurt timp devine productivă. Pacientul are de asemenea dureri corporale, dureri de cap, durere în gât, rinoree, respirație scurtă, lăcrimare excesivă și respirați șuierătoare.

Nici bronșita nu are un tratament anume. Boala trece de la sine. Simptomele pot fi ameliorate prin medicamente pentru tuse, prin antiinflamatoare și analgezice, și prin amplasarea unui umidificator în cameră. Există însă riscul ca ea să progreseze spre pneumonie.

Bronșita durează circa 2 săptămâni, dar tusea poate zăbovi chiar și câteva luni. După ce trece faza virală inițială, riscul de transmitere a bolii scade, astfel că pacientul se poate întoarce la serviciu după câteva zile.

Bronșita cronică

Tuse productivă care durează puțin 3 luni pe an, 2 ani la rând poate semnala o bronșită cronică. Boala se manifestă prin tuse persistentă, disconfort în piept și dificultăți respiratorii.

Fumatul și poluarea din aer contribuie la instalarea bronșitei cronice. Medicul poate recomanda medicamente orale sau pentru inhalație pentru decongestionarea căilor respiratorii. Fumătorii trebuie să renunțe la tutun.

Bronșita cronică apare în episoade și dispare temporar, însă nu trece complet. Nu este contagioasă.

Citește și:

Antidot natural pentru răceală și gripă

Pneumonie

Aceasta este deja o infecție a plămânilor, care duce la acumularea de puroi și lichid în sacii de aer. O treime din cazuri se datorează virusurilor, iar restul bacteriilor sau fungilor inhalați. Fumătorii, vârstnicii, persoanele slăbite de o operație sau de o boală sunt mai predispuse la pneumonie.

Simptomele pot fi ușoare sau foarte grave, încât pot pune viața în pericol: confuzie, febră mare, tuse cu mucus, transpirații puternice, frisoane cu convulsii, inapetență, puls și respirație crescute, dificultăți respiratorii la efort, durere înțepătoare în piept, care se înrăutățește în momentul în care pacientul tușește sau respiră profund.

În pneumonia virală este importantă odihna, dieta sănătoasă și aportul suficient de lichide. Doctorul poate recomanda medicamente pentru scăderea febrei și calmarea tusei. Pneumonia bacteriană se tratează cu antibiotice.

Majoritatea pacienților își revin în 1-3 săptămâni, însă această boală poate fi fatală dacă nu este tratată corespunzător.

Persoanele cu pneumonie bacteriană se pot întoarce la serviciu după 2 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice. Cea virală este mai puțin contagioasă, dar se recomandă repaosul în casă până la cedarea febrei.

Tusea convulsivă

Este o infecție bacteriană severă și contagioasă, întâlnită cu precădere la bebeluși și copiii mici. Bacteria răspunzătoare – „Bordetella pertussis” se răspândește prin tuse, strănut și respirație.

La început, simptomele sunt asemănătoare răcelii obișnuite, dar ele progresează spre crize puternice de tuse. Pacientul are de asemenea febră, rinoree și ochi înlăcrimați.

Se recomandă tratamentul cu antibiotice, cât mai devreme, pentru reducerea infecției și a riscului de contaminare. Este importantă hidratare cu lichide calde și evitarea fumului, a prafului și a altor factori care irită gâtul.

Tusea convulsivă poate dura până la 10 săptămâni. Dacă se complică, poate duce la pneumonie.

Pacientul se poate întoarce la serviciu după 5 zile de antibiotic.

Cumpără de aici:
[wcepe_products ids=’4503, 4445, 4447, 3694′ button=’Cumpără aici’]

Sursă: Johns Hopkins Medicine, Winter Illness Guide: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/winter-illness-guide