Persoanele stresate care se lipesc de scoarța unui MESTEACĂN își pot regăsi starea de confort psihic

Efectul tămăduitor al pădurilor a fost confirmat științific în numeroase studii. Vizitarea spațiilor naturale promovează sănătatea fizică și psihică prin reducerea nivelului de stres.

Nimeni nu poate nega faptul că petrecerea timpului în mijlocul naturii crește buna dispoziție, înviorează spiritul, recreează și reface tonusul fizic și psihic.

Efectele naturii

Medicina naturii poate vindeca îndeosebi tulburările care apar la nivelul sistemului nervos și al celui mental. O terapie deosebit de eficientă în acest sens este silvoterapia.

Prozatorul român Calistrat Hogaș spunea foarte frumos că în mijlocul arborilor „mulți și neclintiți”, ne putem simți ca în compania unor prieteni vechi și buni.

„De câte ori nu le-am destăinuit lor durerile noastre, și de câte ori, mai cu seamă, nu ne-au alintat ei aceste dureri!”

Terapia cu arbori este o metodă practicată încă din antichitate. A primit recunoaștere științifică în anul 1927 și inclusă în balneo-climaterapie.

Datorită efectului ei tonifiant asupra fizicului și a psihicului, este recomandată atât celor bolnavi, cât și celor sănătoși. Silvoterapia atenuează simptomele cauzate de stres și oboseală.

Totodată, ajută la ameliorarea unor probleme de sănătate ce vizează în mod special aparatul respirator, sistemul cardiovascular și cel nervos: astm bronșic, bronșită cronică, hipertensiune arterială, insomnie, nevroze.

Persoanele bolnave pot face plimbări scurte, pe distanțe de 3-5 km., parcurse într-o oră, finalizate cu odihnirea într-o zonă umbroasă.

Cei sănătoși pot face și alergări sau exerciții fizice în mijlocul naturii, nu doar în păduri, ci și în parcuri sau alte zone bogate în vegetație.

Îmbrățișarea anumitor arbori poate avea de asemenea efecte benefice asupra sănătății psihice și fizice. Substanțele regăsite în componentele unui copac – în frunze, în flori, în scoarță și în rădăcină – exercită efecte benefice asupra sănătății.

Majoritatea arborilor au o influență pozitivă asupra organismului, în timp ce unele specii (anin, plop) pot exercita o energie negativă. Castanii, cireșul teiul, salcâmul, mesteacănul, fagul, stejarul și coniferele au efecte binefăcătoare.

Mesteacan – efecte terapeutice

Efectele binefăcătoare ale mesteacănului

Într-un din cărțile sale, academicianul Ovidiu Bojor citează efectele benefice ale mesteacănului, susținute de experții în silvoterapie.

Acest copac poate încărca organismul uman cu propria sa energie pozitivă. Mesteacănul dă o stare de liniște și moliciune în sens relaxant.

Persoanele care desfășoară activități intelectuale intense sau suferă de stres acut sau cronic își pot reface forțele alipindu-se de scoarța unui mesteacăn.

Acest copac are efecte calmante și deopotrivă stimulente. Îmbunătățește metabolismul, elimină tensiunea musculară, accelerează procesul de vindecare a rănilor.

Cea mai bună perioadă din zi pentru terapia cu mesteacăn este cea cuprinsă între orele 4:00 și 8:00. Experții susțin că în acest interval mesteacănul este cel mai activ și are efecte maxime.

________________________

Surse bibliografice:

1. Terapii Naturiste, Silvoterapia sau Terapia cu ajutorul arborilor: http://www.terapii-naturiste.com/terapii_naturiste/balneoterapia/silvoterapia/silvoterapie_leacuri.htm

2. Terapii Naturiste, Silvoterapia sau medicina naturii: http://www.terapii-naturiste.com/terapii_naturiste/balneoterapia/silvoterapia/silvoterapie.htm