SFECLA murată – mult mai nutritivă decât sfecla crudă sau gătită (+ o rețetă)

Dr. Joseph Mercola prezintă într-un articol beneficiile sfeclei murate, susținând că aceasta este mult mai bogată în nutrienți decât varianta crudă.

Sfecla și sucul de sfeclă proaspăt nu pot fi consumate în cantități mari din cauza conținutul mare de zahăr. Acesta este practic „înghițit” de bacteriile benefice dezvoltate în timpul procesului de fermentare.

Sfeclă Murată

Sfecla murată își păstrează conținutul nutritional intact, devenind chiar mai sănătoasă, datorită adaosului de probiotice. Studiile au arătat că aceste bacterii bune echilibrează și diversifică bacteriile intestinale, care susțin sănătatea fizică, mentală și emoțională.

Prin fermentare crește biodisponibilitatea tuturor nutrienților regăsiți în sfecla crudă. Sucul de sfeclă crudă s-a dovedit util în reducerea tensiunii arteriale și îmbunătățirea circulației sangvine, datorită efectelor vasodilatatoare a nitraților.

Nitrații sunt folosiți în scop terapeutic în tratamentul anginei și a insuficienței cardiace congestive.

Atleții și sportivii de performanță beau suc de sfeclă pentru mărirea rezistenței la exercițiile fizice și creșterea capacității musculare.

Betaina din sfecla roșie are proprietăți detoxifiante, purificatoare pentru ficat și sânge, antiinflamatoare, imunostimulatoare, anticancerigene și antitumorale.

În unele regiuni din lume se obișnuiește să se pună sfeclă roșie la murat în borcanul cu varză sau alte murături. În Rusia, Ucraina și alte țări din Europa se consumă un suc de sfeclă fermentat, cunoscut sub numele de kvass. Acesta a început să devină popular și în țările vestice.

Kvassul de sfeclă are efecte tonice generale. Este servit ca atare, sau adăugat în supe, sosuri și dressing-uri pentru salate. Ca și efecte curative, acesta stimulează imunitatea, ajută la curățarea sângelui, combaterea oboselii, prevenirea formării pietrelor la rinichi și a problemelor alergice și digestive.

Studiile pe animale realizate în ultimii ani confirmă efectele benefice ale sucului de sfeclă lacto-fermentat asupra sistemului gastrointestinal și asupra metabolismului.

Kvass de sfeclă – rețetă

Ingrediente

• 2 sfecle roșii mari
• 3 linguri de zeamă de varză murată (moare)
• apă filtrată sau suc de sfeclă (sau o combinație)
• 1/2 linguriță de sare mare neiodată (opțional)

Preparare

Spălați bine sfeclele. Ideal ar fi ca acestea să fie crescute organic, fără substanțe chimice, pentru a le putea folosi cu tot cu coajă.

Tăiați sfeclele cubulețe (nu le dați pe răzătoare, deoarece vor elibera o cantitate mai mare de zahăr). Puneți-le într-un borcan de sticlă cu gura largă. Umpleți o treime de borcan cu sfeclă. Se pot adăuga și bucăți de usturoi sau ghimbir, dafin sau alte mirodenii.

Adăugați apoi zeama de varză murată, sarea și apa (sau de sfeclă sau o combinație dintre apă și suc de sfeclă), lăsând un spațiu de un deget între gura lichid și gura borcanului.

Închideți ermetic borcanul cu un capac și agitați-l pentru a ajuta la dizolvarea sării. Păstrați borcanul la temperatura camerei timp de 3-5 zile. În zilele de iarnă, fermentarea poate dura 1 săptămână. Desfaceți capacul zilnic pentru a elibera presiunea.

Dacă observați că se formează mucegai sau spumă la suprafață, colectați-o cu o lingură. Gustați zilnic, și când kvassul a obținut un gust acidulat plăcut, opriți fermentarea punând borcanul în frigider.

Nu trebuie consumat în cantități mari de la început, deoarece are o acțiune detoxifiantă puternică și pot apărea reacții adverse. Se începe cu 28 ml pe zi, crescând doza până la 1 pahar pe zi (220 ml).