GRĂSIMILE „bune” sunt esențiale pentru greutatea corporală, inimă, creier și oase (surse alimentare)
Nu toate grăsimile sunt la fel, și nu toate sunt dăunătoare. Este foarte important să știm să distingem între diferite tipuri de grăsimi, astfel încât să le putem alege pe cele bune, care ne pot oferi foarte multe beneficii sănătății.
Grăsimi Bune vs. Grăsimi Rele
Între grăsimile bune și grăsimile rele
Grăsimile saturate și grăsimile trans sunt cele pe care specialiștii ne sfătuiesc să le evităm sau să le consumăm cu moderație, din cauza impactului negativ pe care le au asupra corpului. Acestea cresc colesterolul seric și implicit riscul de boli coronariene.
La polul opus se află grăsimile mononesaturate și polinesaturate, pe care le găsim mai ales în plante, semințe, produse de pește și unele fructe. Acestea sunt grăsimile „bune”, care are un impact pozitiv asupra profilului lipidelor. Grăsimile mononesaturate ajută la scăderea colesterolului rău și au o influență favorabilă asupra metabolismului diabeticilor.
Beneficiile consumului de grăsimi bune
Îmbunătățesc factorii de risc cardiovascular. Contrar opiniei generale, grăsimile au un rol extrem de important în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară. Grăsimile bune reduc nivelul lipoproteinelor, care sunt strâns asociate cu riscul de boli cardiovasculare.
Un beneficiu neașteptat este pierderea în greutate. Studiile au arătat că femeile care consumă mai multe grăsimi bune slăbesc mai mult. Explicația este că grăsimile sunt mult mai sățioase, și ele împiedică supra-alimentarea.
Întăresc oasele. Corpul nostru are nevoie de grăsimi pentru asimilarea calciului în oase, întrucât vitaminele care ajută la formarea oaselor sunt liposolubile (A, D, E și K).
Cercetătorii spun că grăsimile bune sunt importante și pentru sănătatea plămânilor. Când consumăm mai multe grăsimi saturate decât mononesaturate, pot să apară dificultăți respiratorii.
Creierul nostru este compus în mare parte din grăsimi și colesterol. Din acest motiv, pentru menținerea memoriei și a altor funcții cerebrale, trebuie să consumăm mai mulți acizi grași Omega-3, pe care îi găsim în uleiul de pește, nuci, semințe de cânepă și de in, ulei de in, ulei de soia.
Uleiul de cocos, uleiul de pește și untul obținut de la vaci hrănite cu iarbă sunt grăsimi necesare pentru buna funcționare și protejare a nervilor. Aceștia influențează metabolismul, mișcarea mușchilor și producția adecvată de insulină.
| Grăsimi bune: mononesaturate | Grăsimi bune: polinesaturate |
| • ulei de măsline | • ulei de soia |
| • ulei de rapiță (cel mai sănătos la gătit) | • ulei de porumb |
| • ulei de floarea-soarelui | • ulei de șofran |
| • ulei de arahide | • nuci |
| • ulei de susan | • semințe de floarea-soarelui, susan, dovleac |
| • avocado | • semințe de in |
| • măsline | • pește gras (somon, ton, macrou, hering, sardine, păstrăv) |
| • nuci, migdale, caju, nuci macadamia, alune, pecan | • lapte de soia |
| • unt de arahide | • tofu |
| Grăsimi rele: saturate | Grăsimi rele: trans |
| • carne grasă (porc, vită, miel) | • produse de patiserie, prăjituri, gogoși, torturi, pizza |
| • carne de pui cu piele | • snacksuri (biscuiți, popcorn la microunde, chipsuri) |
| • produse lactate grase (smântână, lapte) | • margarină, uleiuri hidrogenate |
| • unt | • grăsimi vegetale procesate, folosite la prepararea produselor de panificație/patiserie |
| • brânză | • alimente prăjite (cartofi, pui, pește pane etc) |
| • înghețată | • bomboane |
| • ulei de cocos | • maioneză |
| • ulei de palmier | • sosuri |
| • untură | • aluaturi congelate |
____________________________________________________________________________________
Surse:
http://foodmatters.tv/content/5-reasons-to-eat-more-healthy-fats-plus-a-recipe
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15052493
Va rog mult cititi pt.buna dv.informare nu strica.