PROBIOTICE naturale (surse alimentare + beneficii și indicații terapeutice)

Atunci când auzim de bacterii, ne gândim de obicei la faptul că acestea sunt dăunătoare, și cauzează boli. Corpul nostru este însă plin de bacterii, și rele, și bune. Probioticele sunt bacteriile “bune”, sau benefice pentru sănătatea noastră, în special pentru cea intestinală.

Probiotice Naturale

Probiotice Naturale

Beneficiile probioticelor

Cercetările științifice susțin rolul important al probioticelor ca parte a unei diete sănătoase. Există peste 500 de articole pe această temă în literatura medicală. Probioticele acționează ca o barieră naturală și sigură împotriva infecțiilor microbiene.

Cercetătorii au identificat de altfel mai multe moduri de acțiune a probioticelor, prin care ele contribuie la menținerea sănătății noastre și prevenirea bolilor: modificarea pH-ului intestinal, antagonizarea patogenilor prin producția de compuși antimicrobiene și stimularea celulelor imunomodulatoare.

Cresc longevitatea

Probioticele sunt folosite în scop terapeutic de secole, în diferite zone ale lumii, datorită contribuției lor la menținerea sănătății, prevenirea bolilor și creșterea longevității.

Ilya Metchinkoff – microbiolog și imunolog rus, cu rădăcini evreie și și româno-grecești, câștigător al Premiului Nobil pentru Medicină, cunoscut pentru cercetările sale în domeniul sistemului imunitar și descoperirea tratamentului holerei este primul care a publicat lucrări despre probiotice în secolul 20.

Ilya Metchinkoff a descris longevitatea locuitorilor din Europa de Est, care trăiau în mare parte din consumul de lapte fermentat de bacteriile lactice (Lactobacillales). Conform teoriilor sale, microbii proteolitici din colon produc substanțe toxice responsabile pentru procesul de îmbătrânire. Consumul de lapte fermentat acoperă colonul cu bacterii lactice, care reduc pH-ul intestinal, suprimă bacteriile proteolitice și încetinesc procesul de îmbătrânire.

În studiile pe animale, probioticele au avut un impact remarcabil asupra serotoninei (numită și hormonul “fericirii)” și efecte benefice împotriva anxietății și declinului cognitiv. Acest lucru se explică prin faptul că 90% din producția de serotonină are loc în intestine.

Susțin sănătatea sistemului digestiv 

Probioticele sunt recomandate în general pentru tulburările intestinale și bolile inflamatorii intestinale.

– Sindromul colonului iritabil
– Boli inflamatorii intestinale
– Diaree infecțioasă (cauzată de virusuri, bacterii sau paraziți)
– Diaree cauzată de administrarea de antibiotice
– Intoleranța la lactoză
– Creșterea imunității
– Sintetizarea și creșterea biodisponibilității nutrienților

Combat efectele distructive ale antibioticelor asupra stomacului

Totodată, ele sunt prescrise de regulă în timpul unui tratament cu antibiotice, pentru menținerea echilibrului intern, deoarece antibioticele nu pot face diferența între bacteriile rele și bune, le distrug pe amândouă. Probioticele reduc cantitatea bacteriilor rele care pot cauza infecții sau ale probleme, și le înlocuiesc pe cele bune pierdute.

Previn bolile autoimune

Studii sugerează că unele probiotice pot suprima mecanismele care duc la boli autoimune și sensibilitatea la polen sau praf. Bacteriile probiotice îmbunătățesc de asemenea respirația și tranzitul intestinal.

Unele cercetări au arătat că probioticele au și alte beneficii, care nu țin de stomac:

– boli alergice (dermatita atopică, rinită alergică)
– eczeme și alte probleme ale pielii
– vaginita bacteriană
– infecții ale tractului urinar
– prevenirea cariilor dentare, infecțiilor respiratorii și răcelilor
– reducerea riscului de alergii
– reducerea riscului de cancer

Probiotice naturale – surse alimentare

Două din cele mai cunoscute tulpini de probiotice sunt Lactobacillus și Bifidobacteria. Acestea se găsesc în iaurt, kefir și alte alimente fermentate, precum varza murată, tempeh (soia fermentată) și alte legume murate.

– Iaurt natural sau lapte bătut (făcut în casă)
– Supa miso (rețetă tradițională japoneză, pe bază de boabe soia și cereale)
– Varză murată și alte murături
– Kefir
– Kombucha (ceai fermentat)
– Microalge (spirulină, chorella și alte alge albastre-verzi)
– Tempeh (soia fermentată cu cereale)

Unele probiotice precum lactuloză, inulină, psyllium sau alte oligozaharide se pot găsi în ceapă, usturoi, sparanghel, praz, anghinare, banane, roșii, grâu, ovăz, boabe de soia.

Surse articol:
1. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16696665
2. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12369194

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.