Regimul hipocaloric ne ferește de boli, cancere, infecții și ne prelungește viața
Sunt binecunoscute efectele regimului hipocaloric în lumea științifică. Numeroase studii au arătat că dietele cu restricție calorică, dar bine echilibrate, sunt asociate cu un nivel mai bun al sănătății și cu o longevitate mai mare.
Fitoterapeutul Constantin Milică spune că persoanele care reușesc să urmeze un astfel de regim sunt mai ferite de boli.
Regimul hipocaloric ne fereste de boli, cancere, infectii si ne prelungeste viata: pvproductions
Cuprins
Restricția calorică prelungește viața
Oamenii de știință definesc restricția calorică în sensul unei intervenții nutriționale prin care se reduce aportul energetic, însă fără a compromite nutriția adecvată organismului.
În experimentele pe rozătoare, acest tip de dietă a fost corelată cu o speranță și durată de viață mai mare. Datele din studiile observaționale și clinice randomizate sugerează că restricția calorică produce rezultate similare la nivel metabolic.
Scăderea aportului de calorii îmbunătățește starea generală a sănătății și întârzie acumularea de daune moleculare.
Mananca gras, fii suplu
Potrivit unei recenzii publicate în 2020 în jurnalul „Aging Research Reviews”, restricția calorică este un modulator puternic al longevității la diferite specii.
Fitoterapeutul Constantin Milică îi dă exemplu pe japonezii din celebra insula Okinawa, care au o dietă hipocalorică și o alimentație bine echilibrată.
„Ei suferă de mai puține îmbolnăviri de inimă, accidente vasculare cerebrale, cancere, diabet zaharat, infecții bacteriene”.
În plus, această populație are o durată de viață mult mai mare decât restul lumii, mulți dintre ei depășind suta de ani.
Dieta antiimbatranire
Urmată pe termen lung, o dietă restrictivă din punct de vedere caloric dar echilibrată nutrițional, ajută la ameliorarea factorilor de risc ai bolilor metabolice, cardiovasculare, neurologice și oncologice la oameni.
Restricția calorică ameliorează diverși factori metabolici și hormonali implicați în apariția diabetului de tip 2, bolilor cardiovasculare sau cancerelor. Aceste maladii cresc rata de morbiditate, dizabilitate și mortalitate în lume.
Postul intermitent a devenit o strategie eficientă de reducere a caloriilor zilnice, care dă rezultate bune în numeroase afecțiuni și îmbunătățește markerii îmbătrânirii organismului.
Dieta prin post
Alimente hipocalorice
Autorul ne dă câteva exemple de alimente care sunt mai slabe în calorii, dar bogate în proteine, enzime, vitamine și minerale:
– pâine intermediară, pâine Graham, cereale integrale
– lactate degresate (ex. lapte smântânit, iaurt degresat, kefir, sana, urdă, brânză de vaci dietetică)
– pește slab de ocean sau de râu
– carne slabă de pasăre sau vită
– ouă fierte tari (maxim 3 pe săptămână)
– legume crude sau ușor prelucrate (roșii, ardei, castraveți, morcovi, țelină, sfeclă, ridiche, varză, broccoli, conopidă, spanac, salată verde, ceapă, usturoi, dovlecei, fasole verde)
– fructe proaspete (mere, pere, prune, cureșe, vișine, citrice, pepeni, fructe de pădure)
– oleaginoase (nuci, alune de pădure, migdale, semințe)
Aceste alimente ne pot ajuta să compunem mese hipocalorice, dar dense din punct de vedere nutrițional. Din ele putem face salate, supe, tocănițe sau alte mâncăruri gătite, băuturi, deserturi, etc.
Cine vrea să rămână mai mult tânăr (inclusiv ca înfățișare), ar trebui să limiteze consumul de alimente preparate termic.
Trebuie să știm că aceste alimente devin „calorii goale”, întrucât prepararea termică distruge o mare parte din nutrienți.
„Consumul zilnic de alimente gătite sau conservate poate duce la degenerarea celulelor, apariția ridurilor, pielea devine flască, se instalează durerile artrozice la încheieturi și se grăbește îmbătrânirea generală”.
Prof. Milică recomanda în mod special evitarea prăjelilor și preparatelor la grătar sau afumate.
Dieta hipocalorică trebuie să fie stabilită în funcție de valorea energetică a alimentelor, dar și de starea de sănătate a fiecărei persoane în parte și de nivelul de mișcare sau activitate fizică zilnică.
Astfel, prof. Milică spune că cei sănătoși pot avea 2 mese pe zi, la ora 10:00 și la ora 18:00.
Cei bolnavi pot servi 3 mese pe zi, la orele 8:00, 13:00 și 19:00. Se vor evita stările de înfometare.
Gata cu grasimea incapatanata!
Recomandări și precauții
Dimineața este bine să bem cel puțin un pahar cu apă, după care să mâncăm alimente solide. Acestea ar trebui să fie de preferat crude, sau doar ușor gătite.
La masa de prânz și la cină este esențial să mâncăm o salată de crudități. Aceasta se va mânca cel mai bine la începutul mesei, având ca efect inducerea sațietății și scăderea apetitului pentru multe alimente.
Foarte important, subliniază autorul, masa trebuie servită în liniște, fără grabă, iar alimentele trebuie mestecate foarte bine înainte de a le înghiți.
„Secrețiile gastrice sunt reglate de sistemul nervos. Dacă se adaugă și o masticație insuficientă sau prea rapidă, aparatul digestiv se va încărca cu deșeuri și txine, care vor duce la oboseala stomacului, blocarea tranzitului, intoxicații și declanșarea unor maladii cronice”.
Nu oricine poate urma o dietă hipocalorică. Aceasta este contraindicată bolnavilor de tuberculoză, ulcer gastric hemoragice, ciroze hepatice, diabet zaharat, scleroză renală, epuizare, sau boli psihice.
Surse articol:
1. Most J, Tosti V, Redman LM, Fontana L. Calorie restriction in humans: An update. Ageing Res Rev. 2017 Oct;39:36-45. doi: 10.1016/j.arr.2016.08.005. Epub 2016 Aug 17. PMID: 27544442; PMCID: PMC5315691.
2. Dorling JL, Martin CK, Redman LM. Calorie restriction for enhanced longevity: The role of novel dietary strategies in the present obesogenic environment. Ageing Res Rev. 2020 Dec;64:101038. doi: 10.1016/j.arr.2020.101038. Epub 2020 Feb 25. PMID: 32109603; PMCID: PMC9036399.
3. Constantin Milică, Camelia Roman, Daniela Troia, Restricțiile calorice și posturile, Alimentația Rațională Pentru o Viață Sănătoasă, Editura Doxologia, 2017, pp. 190-192
