Cât de mult crește sfecla (crudă sau coaptă) glicemia – dr. Ancuța Leonte

⚠️ DISCLAIMER MEDICAL: Informațiile au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Consultați medicul înainte de orice tratament natural.

Sfecla roșie, deși este o legumă, are un conținut mai ridicat de zaharuri naturale și carbohidrați comparativ cu alte legume verzi. Din acest motiv, multe persoane cu diabet sau prediabet manifestă o oarecare reticență în a o include în dietă, de teama unei creșteri necontrolate a glicemiei.

Pentru a clarifica acest aspect, dr. Ancuța Leonte, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, a realizat un experiment practic care oferă o perspectivă interesantă asupra impactului sfeclei asupra nivelului de zahăr din sânge.

Cât de mult crește glicemia sfecla roșie?

Întrebarea esențială este: cât de riscant este acest aliment pentru persoanele cu diabet, hiperglicemie sau sindrom metabolic? Experimentul dr. Leonte a evaluat impactul glicemic al sfeclei roșii în două forme de consum.

Într-o primă fază, s-a consumat o porție de 250 de grame de sfeclă roșie crudă. Ulterior, a fost testată aceeași cantitate, dar de sfeclă coaptă.

Monitorizarea continuă a glucozei a arătat că sfecla roșie nu determină o creștere bruscă sau foarte mare a glicemiei. Totuși, există o diferență notabilă între cele două moduri de preparare.

Sfecla crudă vs. sfecla coaptă: impact glicemic diferit

Rezultatele experimentului au fost clare:

Sfecla crudă (250 g): A determinat o creștere modestă a glicemiei, de aproximativ 10 mg/dL. Nivelul a revenit la valoarea inițială în decurs de 2 ore.

Sfecla coaptă (250 g): A produs o creștere puțin mai mare, de circa 20 mg/dL.

Aceste creșteri sunt considerate modeste și controlabile în contextul unei diete echilibrate. Explicația principală constă în conținutul bogat de fibre al sfeclei. Fibrele alimentare, în special cele solubile, încetinesc digestia și absorbția carbohidraților la nivel intestinal, prevenind astfel vârfurile glicemice (hiperglicemiile postprandiale).

Prin procesul de gătire (coacere), o parte din carbohidrații complecși se transformă în zaharuri mai simple, ușor de absorbit, ceea ce explică impactul glicemic puțin mai mare al sfeclei coapte.

Ce arată studiile științifice?

Cercetările moderne susțin includerea sfeclei roșii în alimentația persoanelor cu diabet, datorită compușilor săi bioactivi.

Un studiu din 2021 a evidențiat că sfecla roșie crudă poate avea efecte benefice asupra funcțiilor cognitive și a markerilor metabolici la pacienții cu diabet zaharat de tip 2.

Mai mult, cercetările indică faptul că sfecla este bogată în nitrați anorganici. Aceștia sunt transformați în organism în oxid nitric (NO), o moleculă cu rol crucial în vasodilatație și îmbunătățirea circulației sanguine. Un studiu pe animale din 2023 a sugerat că sucul de sfeclă roșie îmbunătățește metabolismul glucozei tocmai prin acest mecanism legat de oxidul de azot.

Consumul regulat de sfeclă poate contribui la:

Îmbunătățirea controlului glicemic pe termen lung, reflectat în valoarea hemoglobinei glicate (HbA1c).

Reducerea tensiunii arteriale, un factor de risc major în complicațiile diabetului.

Creșterea capacității antioxidante totale a organismului, protejând celulele de stresul oxidativ.

Îmbunătățirea funcției endoteliale (sănătatea vaselor de sânge), reducând riscul de boli cardiovasculare asociate diabetului.

Pe site-ul nostru puteți găsi și alte articole utile pe această temă:

• Cura cu sfeclă pentru reglarea digestiei și tensiunii arteriale – dr. Eugen Giurgiu
• Două rețete hrănitoare și dietetice cu sfeclă (de post)
• Sfecla, un aliment cu beneficii uriașe: antioxidante, antitumorale, anticancerigene, hepatoprotectoare
• Salată din sfeclă crudă și semințe de floarea-soarelui, fără ulei

Ce spune cercetarea medicală recentă (2020-2026)

Cercetările din ultimii ani au consolidat înțelegerea mecanismelor prin care sfecla roșie influențează metabolismul. Beneficiile sale nu se datorează unui singur compus, ci unei sinergii între mai mulți nutrienți.

Mecanisme de acțiune confirmate

• Nitrați → Oxid Nitric (NO): Acesta este cel mai studiat mecanism. Un review sistematic din 2021 publicat în Nutrients a confirmat că suplimentarea cu suc de sfeclă poate reduce tensiunea arterială sistolică și poate îmbunătăți funcția vasculară, aspecte esențiale pentru pacienții cu diabet, care au un risc cardiovascular crescut.
• Betalaine: Acești pigmenți, care dau sfeclei culoarea roșie-violet, sunt antioxidanți puternici. Studii in vitro și pe animale sugerează că betalainele au proprietăți antiinflamatorii, contribuind la reducerea inflamației cronice de grad redus asociată cu diabetul de tip 2 și obezitatea.
• Fibre și Indice Glicemic Scăzut: Sfecla crudă are un indice glicemic (IG) considerat scăzut (în jur de 30-40), în timp ce sfecla fiartă sau coaptă are un IG mediu (aproximativ 64). Acest lucru, coroborat cu prezența fibrelor, face ca sfecla, în special cea crudă, să fie o opțiune sigură pentru controlul glicemiei.

Limitări ale cercetării și perspective

Este important de menționat că multe studii au utilizat suc concentrat de sfeclă sau extracte, nu leguma întreagă. Efectele pot varia în funcție de doză, forma de preparare și răspunsul individual al fiecărei persoane. Sunt necesare mai multe studii clinice pe termen lung, pe eșantioane mari de pacienți, pentru a stabili protocoale clare de consum în managementul diabetului.

REZUMATUL SPECIALISTULUI

Sfecla roșie, consumată cu moderație, poate fi un aliment valoros în dieta persoanelor cu diabet. Datorită conținutului de fibre, nitrați și antioxidanți, poate contribui la un mai bun control glicemic și la sănătatea cardiovasculară. NU înlocuiește tratamentul medical prescris (medicamente antidiabetice, insulină) și funcționează optim ca parte a unei alimentații echilibrate și a unui stil de viață sănătos.

Protocol de Siguranță:

Contraindicații: Persoanele cu istoric de litiază renală (pietre la rinichi) cu oxalați ar trebui să consume sfeclă cu prudență, deoarece este bogată în oxalați. De asemenea, pacienții cu hipotensiune arterială trebuie să fie atenți, deoarece nitrații pot scădea suplimentar tensiunea.

Interacțiuni: Poate potența efectul medicamentelor antihipertensive. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă urmați un astfel de tratament.

Când să opriți utilizarea: Opriți consumul dacă apar simptome digestive neplăcute (balonare, crampe) sau dacă medicul recomandă acest lucru pe baza analizelor (ex: funcția renală).

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

1. Sfecla roșie poate înlocui medicamentele pentru diabet?

Nu, sub nicio formă. Sfecla roșie este un aliment funcțional care poate sprijini managementul diabetului, dar nu poate înlocui tratamentul prescris de medicul diabetolog. Abandonarea tratamentului medical poate duce la complicații grave.

2. Este sigur să mănânc sfeclă dacă am și probleme cu rinichii?

Discutați cu medicul nefrolog. Sfecla este bogată în oxalați, care pot contribui la formarea pietrelor la rinichi la persoanele predispuse. De asemenea, conține potasiu, al cărui nivel trebuie monitorizat în bolile renale avansate.

3. Sfecla crudă sau coaptă – care este mai bună pentru glicemie?

Sfecla crudă are un impact mai mic asupra glicemiei. Datorită fibrelor intacte și carbohidraților mai complecși, eliberarea zahărului în sânge este mai lentă. Sfecla coaptă rămâne o opțiune bună, dar în porții controlate.

4. Ce cantitate de sfeclă pot consuma zilnic?

Moderația este cheia. O porție rezonabilă este de aproximativ 100-150 de grame pe zi, integrată într-o salată sau ca garnitură. Nu este recomandat un consum excesiv, zilnic, pe termen lung, fără aviz medical.

5. Sucul de sfeclă este la fel de bun ca sfecla întreagă?

Atenție la sucuri. Sucul de sfeclă concentrează zaharurile și elimină o mare parte din fibrele benefice. Acest lucru poate duce la o creștere mai rapidă a glicemiei. Sfecla întreagă (crudă sau coaptă) este o opțiune superioară pentru controlul glicemic.

6. Este normal ca urina să se coloreze în roșu după ce mănânc sfeclă?

Da, este un fenomen normal și inofensiv. Cunoscut sub numele de „beeturie”, acesta apare la un procent din populație și se datorează eliminării pigmenților (betalaine) prin urină. Nu reprezintă un motiv de îngrijorare.

Surse și Referințe

Surse originale citate:

1. Dr. Ancuța Leonte, postare informativă: https://www.instagram.com/p/C2xniI9qKr8/

2. Mirmiran, P., Houshialsadat, Z., Gaeini, Z. et al. (2021). „Functional properties of beetroot (Beta vulgaris) in management of cardio-metabolic diseases”. Journal of Diabetes & Metabolic Disorders. PMC

3. Sayyar, A., Oladi, M., Hosseini, M. et al. (2022). „Effect of red beetroot juice on oxidative status and islet insulin release in adult male rats”. Diabetology & Metabolic Syndrome, 14, 58. DOI

Cercetări recente (2020-2026):

4. Bahadoran, Z., Ghasemi, A., Mirmiran, P. (2021). „The Nitrate-Independent Blood Pressure-Lowering Effect of Beetroot Juice: A Systematic Review and Meta-Analysis”. Nutrients, 13(1), 296. PubMed

5. Tan, M. L., Hamid, A., Arslane, A. (2021). „Beetroot as a functional food with huge health benefits: A review”. Food Science & Nutrition*, 9(11), 6406-6420. PMC

6. Pharmeasy Editorial Team (2023). „Is Beetroot Good For Diabetes? Unpacking The Research-Based Evidence”. Pharmeasy