Dr. Ekberg: Acest aditiv din alimente îți distruge creierul (se găsește pe etichetă sub 50 de denumiri!)

⚠️ DISCLAIMER MEDICAL: Informațiile au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Consultați medicul înainte de orice modificare a dietei sau stilului de viață.

Deși este o perspectivă comună să atribuim afecțiunile neurologice, precum demența, exclusiv procesului de îmbătrânire, această viziune poate neglija factori importanți legați de stilul de viață și dietă care pot influența sănătatea creierului. O abordare proactivă implică înțelegerea și gestionarea acestor factori controlabili.

Ingrediente din alimente care pot afecta creierul

Dr. Sten Ekberg, medic holistic și fost sportiv olimpic, subliniază într-un material video informativ că anumiți compuși din dieta modernă ar putea contribui la deteriorarea sănătății cerebrale. Printre aceștia se numără monoglutamatul de sodiu (MSG), consumul excesiv de alcool, îndulcitorii artificiali, produsele din făină albă rafinată, grăsimile trans și zahărul în exces.

Acest articol se va concentra pe monoglutamatul de sodiu (MSG), un aditiv care a stârnit numeroase dezbateri în comunitatea științifică și medicală.

Ce este monoglutamatul de sodiu (MSG)?

Cunoscut și sub codul E621, monoglutamatul de sodiu este un potențiator de aromă utilizat pe scară largă în industria alimentară. Rolul său principal este de a intensifica și de a echilibra gustul alimentelor, în special gustul „umami” (considerat al cincilea gust de bază, alături de dulce, acru, sărat și amar).

MSG conferă o savoare bogată și complexă produselor procesate, făcându-le mai apetisante. Acționează prin stimularea receptorilor de glutamat de pe limbă, amplificând percepția gustului. Acest efect este deosebit de util în produsele ultra-procesate, care își pot pierde aroma naturală în timpul proceselor de fabricație, iar MSG ajută la mascarea acestui neajuns și la creșterea palatabilității, încurajând astfel consumul repetat.

Cum ar putea afecta monoglutamatul de sodiu creierul?

Dr. Ekberg și alți critici ai MSG îl clasifică drept o „excitotoxină”. Această teorie se bazează pe faptul că glutamatul este un neurotransmițător excitator esențial în creierul uman. Ipoteza susține că un aport exogen foarte mare de glutamat ar putea supra-stimula celulele nervoase (neuronii).

Pe termen lung, această supra-stimulare cronică ar putea duce la epuizarea și chiar la deteriorarea neuronilor. Dr. Ekberg sugerează că MSG poate avea efecte neurotoxice prin acest mecanism de supra-excitare.

Este important de menționat că sensibilitatea la MSG variază considerabil de la o persoană la alta. Unele persoane raportează simptome precum dureri de cap sau greață după consum, în timp ce altele nu par să aibă reacții adverse vizibile.

Denumiri ascunse ale monoglutamatului de sodiu

O provocare pentru consumatorii care doresc să evite MSG este prezența sa sub numeroase denumiri pe etichetele produselor. Producătorii pot folosi termeni care conțin glutamat liber în mod natural, rezultat din procesarea ingredientelor. Dr. Ekberg avertizează că există peste 50 de astfel de denumiri.

Iată câteva dintre cele mai comune denumiri sub care se poate ascunde glutamatul liber:

• Extract de drojdie (sau drojdie autolizată)
• Proteină hidrolizată (din soia, porumb, grâu)
• Cazeinat de sodiu sau de calciu
• Gelatină
• Proteină texturată
• Extract de malț
• Bulion, supă concentrată (stock, broth)
• Arome naturale (natural flavors) – poate conține MSG

În ce produse se găsește frecvent MSG?

Potrivit InfoCons și altor surse de protecție a consumatorilor, monoglutamatul de sodiu este adesea prezent în:

• Mezeluri, pateuri și alte preparate din carne procesată
• Supe la plic sau la conservă și baze pentru mâncăruri
• Sosuri (de soia, barbecue, dressing-uri pentru salate)
• Snacksuri (chipsuri, pufuleți, biscuiți sărați)
• Mâncăruri congelate și semi-preparate
• Condimente și amestecuri de condimente
• Mâncăruri de la restaurante de tip fast-food și restaurante asiatice

Pe lângă potențialul impact neurologic, un consum ridicat de alimente cu MSG este adesea asociat cu o dietă de calitate slabă, care poate deregla apetitul și contribui la un aport caloric excesiv.

Pe site-ul nostru puteți găsi și alte articole despre acest subiect:

• Monoglutamatul de sodiu (E621) – aditivitul din alimente care ne face să mâncăm tot mai mult și să nu ne săturăm
• 4 plante care protejează împotriva toxicității cauzate de glutamatul de sodiu din alimente
• 5 alimente rele pentru creier, care afectează memoria și atenția – dr. psihiatru nutriționist

Ce spune cercetarea medicală recentă (2020-2026)

Dezbaterea privind siguranța MSG este complexă, iar cercetările recente oferă o imagine nuanțată.

Poziția autorităților de reglementare

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) consideră MSG ca fiind „general recunoscut ca sigur” (GRAS) pentru consum în cantități moderate. În 2017, EFSA a reevaluat siguranța glutamaților și a stabilit o doză zilnică acceptabilă (DZA) de 30 mg/kg de greutate corporală pe zi. Această doză este uneori depășită de anumite grupuri de populație, în special de copii și adolescenți, prin consumul ridicat de alimente procesate.

Controversa excitotoxicității și bariera hemato-encefalică

Teoria excitotoxicității este validată în principal în studii pe animale, unde doze foarte mari de MSG au fost injectate direct, ocolind sistemul digestiv. Un factor critic la oameni este bariera hemato-encefalică (BHE), o structură protectoare care limitează trecerea substanțelor din sânge în creier. Un review publicat în Nutrients în 2020 subliniază că, la adulții sănătoși, BHE este relativ impermeabilă la glutamat, ceea ce înseamnă că doar o mică parte din glutamatul consumat ajunge efectiv la creier. Totuși, se ridică întrebări dacă această barieră ar putea fi compromisă în anumite condiții patologice.

Sindromul de sensibilitate la MSG

Un procent mic din populație raportează simptome tranzitorii după consumul de MSG, cunoscute anterior ca „sindromul restaurantului chinezesc”. Acestea pot include dureri de cap, înroșirea feței, transpirații și palpitații. Cu toate acestea, studiile clinice dublu-orb, controlate cu placebo, au produs rezultate mixte și nu au reușit să stabilească o legătură cauzală clară și consistentă.

Impactul metabolic

Cercetări mai noi, precum o meta-analiză din 2019, explorează legături între consumul cronic de MSG și aspecte ale sindromului metabolic, cum ar fi obezitatea și rezistența la insulină. Mecanismele nu sunt pe deplin înțelese, dar ar putea implica dereglarea semnalelor de sațietate. Aceste efecte metabolice pot avea, indirect, un impact negativ asupra sănătății creierului pe termen lung.

REZUMATUL SPECIALISTULUI

Monoglutamatul de sodiu (E621) este un aditiv aprobat legal, considerat sigur în doze moderate de către principalele agenții de reglementare. Teoria conform căreia „distruge creierul” prin excitotoxicitate nu este susținută de dovezi clinice solide la oameni, în mare parte datorită barierei hemato-encefalice care protejează creierul.

Cu toate acestea, un consum ridicat de produse ce conțin MSG este un indicator al unei diete ultra-procesate, care este asociată cu multiple riscuri pentru sănătate, inclusiv pentru cea cognitivă. Anumite persoane pot manifesta o sensibilitate la MSG, experimentând simptome temporare neplăcute. Accentul ar trebui pus pe o dietă bazată pe alimente integrale, neprocesate, mai degrabă decât pe evitarea strictă a unui singur aditiv.

Protocol de Siguranță:

• Contraindicații: Persoanele care au experimentat în mod repetat dureri de cap, greață sau palpitații după consumul de alimente bogate în MSG ar trebui să limiteze aportul.
• Interacțiuni: Nu sunt cunoscute interacțiuni medicamentoase semnificative și clinic relevante.
• Când să opriți utilizarea: Întrerupeți consumul de produse cu un conținut ridicat de MSG dacă observați apariția constantă a simptomelor menționate mai sus și discutați cu un medic sau un dietetician.

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

1. Monoglutamatul de sodiu (MSG) chiar distruge creierul?

Nu există dovezi științifice solide care să confirme că MSG, în cantitățile consumate în mod normal în dietă, „distruge” creierul la oameni sănătoși. Teoria se bazează pe studii pe animale cu doze foarte mari, care nu sunt direct transferabile la om, în special datorită barierei protectoare a creierului.

2. Este aditivul E621 periculos pentru sănătate?

Autoritățile de reglementare la nivel mondial, inclusiv EFSA în Europa, îl consideră sigur pentru consumul general în limitele zilnice acceptabile. Problema principală este că se găsește în alimente ultra-procesate, al căror consum excesiv este dăunător sănătății generale.

3. De ce am dureri de cap după ce mănânc la restaurantele asiatice?

Este posibil să aveți o sensibilitate la MSG, care poate provoca simptome tranzitorii precum dureri de cap la unii indivizi. Totuși, aceste simptome pot fi cauzate și de alți factori, precum conținutul ridicat de sodiu, grăsimi sau histamină din anumite preparate.

4. Există vreo legătură dovedită între MSG și boli precum Alzheimer sau Parkinson?

În prezent, nu există nicio dovadă clinică directă și robustă care să lege consumul normal de MSG de dezvoltarea bolilor neurodegenerative precum Alzheimer sau Parkinson la oameni. Cercetările în acest domeniu sunt în curs, dar ipoteza rămâne nesusținută.

5. Cum pot reduce consumul de MSG?

Cel mai eficient mod este să reduceți consumul de alimente ultra-procesate. Citiți cu atenție etichetele și fiți atenți la denumiri precum „extract de drojdie” sau „proteină hidrolizată”. Gătitul acasă, folosind ingrediente proaspete și integrale, vă oferă control total asupra a ceea ce consumați.

Surse articol original:

• 1. Dr. Sten Ekberg, Top 10 foods that destroy your brain: https://www.youtube.com/watch?v=IoWl4GuOUrY&ab_channel=Dr.StenEkberg
• 2. InfoCons, E621 – Monoglutamatul de sodiu: https://infocons.ro/aditivi/e-621-monoglutamatul-de-sodiu/
• 3. Viața Verde Viu, Monoglutamatul de sodiu (E621) se ascunde sub 25 de denumiri diferite: https://viataverdeviu.ro/monoglutamatul-de-sodiu-e-621-se-ascunde-sub-25-de-denumiri
• Monografii și Poziții Oficiale:
• European Food Safety Authority (EFSA). (2017). „Re-evaluation of glutamic acid (E 620), sodium glutamate (E 621), potassium glutamate (E 622), calcium glutamate (E 623), ammonium glutamate (E 624) and magnesium glutamate (E 625) as food additives”. EFSA Journal, 15(7), e04910. EFSA Journal
• U.S. Food and Drug Administration (FDA). „Questions and Answers on Monosodium glutamate (MSG)”. FDA.gov
• Review-uri și Studii Clinice:
• Zanfirescu, A., et al. (2019). „A review of the alleged health hazards of monosodium glutamate”. Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety, 18(4), 1111-1134. PubMed
• Henry-Unaeze, H. N. (2017). „Update on food safety of monosodium l-glutamate (MSG)”. Pathophysiology, 24(4), 243-249. PubMed
• Kazmi, Z., et al. (2017). „Monosodium glutamate: Review on clinical reports”. International Journal of Food Properties, 20(sup2), 1837-1847. Taylor & Francis Online