Eritritolul NU crește riscul de atac de cord, dimpotrivă – dr. Eric Berg

⚠️ DISCLAIMER MEDICAL: Informațiile au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Consultați medicul înainte de orice tratament natural sau modificare a dietei.

O dezbatere intensă a fost generată în comunitatea medicală și în rândul consumatorilor de un studiu din 2023 care a sugerat că eritritolul ar putea crește riscul de atac de cord și accidente vasculare cerebrale. Această știre a creat confuzie, având în vedere că eritritolul era considerat unul dintre cei mai siguri îndulcitori alternativi.

O analiză mai atentă a metodologiei studiului și a contextului științific mai larg arată că interpretarea inițială ar putea fi înșelătoare. Este esențial să înțelegem nuanțele înainte de a trage concluzii definitive.

Ce este eritritolul?

Eritritolul este un poliol (alcool din zahăr), popular în dieta ketogenică (keto) și în alimentația persoanelor cu diabet. Unul dintre avantajele sale majore este că are un indice caloric aproape de zero și nu influențează nivelul glicemiei sau al insulinei.

Acesta se găsește în cantități mici în mod natural în unele fructe (pepene, struguri), legume și alimente fermentate. Important de reținut este că și corpul uman produce eritritol în cantități mici, ca parte a unui proces metabolic numit calea pentozofosfaților.

Citește și – Eritritolul, un îndulcitor fără calorii (beneficii și efecte secundare posibile)

Analiza critică a studiului controversat

Studiul care a generat îngrijorare, publicat în jurnalul Nature Medicine, a fost unul de tip observațional. Acest detaliu este crucial, deoarece studiile observaționale pot identifica asocieri (corelații), dar nu pot stabili o relație de cauzalitate.

Principalele limitări ale studiului, subliniate de mulți experți, inclusiv de Dr. Eric Berg, sunt:

• Corelația nu înseamnă cauzalitate: Studiul a observat că persoanele cu niveluri mai mari de eritritol în sânge aveau un risc mai mare de evenimente cardiovasculare. Aceasta nu demonstrează că eritritolul a cauzat aceste evenimente.
• Eritritolul endogen vs. exogen: Cercetătorii au măsurat nivelul de eritritol din sânge, fără a face distincția între cel provenit din alimentație (exogen) și cel produs de propriul corp (endogen).
• Populația studiată: Majoritatea participanților la studiu aveau deja afecțiuni preexistente grave: erau diabetici, hipertensivi și sufereau de boli cardiovasculare. Aceștia erau, prin definiție, un grup cu risc foarte înalt.

Corpul uman produce eritritol ca răspuns la boală

Un aspect fundamental, omis în interpretările media, este că organismul produce mai mult eritritol endogen atunci când se confruntă cu stres oxidativ și un metabolism defectuos al glucozei. Niveluri ridicate de glucoză și fructoză pot duce la o producție crescută de eritritol.

Prin urmare, este plauzibil ca nivelurile ridicate de eritritol din sângele participanților să fie un marker al bolii metabolice subiacente, și nu cauza problemelor cardiovasculare. Persoanele bolnave, cu diabet și obezitate, produc natural mai mult eritritol.

Ce spun alte studii despre eritritol?

În contrast cu panica generată de studiul din 2023, cercetările anterioare au sugerat că eritritolul ar putea avea, de fapt, anumite efecte protectoare:

• Acțiune antioxidantă: Unele studii au indicat că eritritolul poate acționa ca un antioxidant in vivo, ajutând la neutralizarea radicalilor liberi dăunători.
• Sănătatea vasculară: Cercetări mai vechi au arătat că eritritolul ar putea îmbunătăți funcția endotelială (sănătatea pereților vaselor de sânge) și reduce rigiditatea arterială la persoanele cu diabet de tip 2.
• Controlul glicemic: Nu crește glicemia sau nivelul de insulină, fiind o alternativă sigură la zahăr pentru diabetici.

Citește și – Cei mai buni și cei mai răi îndulcitori (nu doar pentru diabetici!) – ghid complet dr. Sten Ekberg

Experimentele pe animale au arătat că poate contribui la atenuarea creșterii în greutate indusă de o dietă bogată în grăsimi. Astfel, pe baza dovezilor acumulate de-a lungul anilor, eritritolul pare să fie mai degrabă un aliat în managementul greutății și al diabetului, decât un factor de risc.

Rețete cu eritritol

Pentru cei care aleg să folosească eritritolul cu moderație, ca înlocuitor al zahărului, acesta rămâne un ingredient versatil în deserturile cu conținut redus de carbohidrați:

• Prăjitură cu iaurt și fulgi de cocos, fără zahăr și făină (keto, diabet)
• Prăjitură pufoasă cu mere și ovăz fără zahăr și făină (keto, diabet)
• Tartă de ciocolată keto (fără făină sau zahăr)
• Cheesecake la cuptor fără zahăr – doar 2 ingrediente (keto/diabet)

Ce spune cercetarea medicală recentă (2020-2026)

Dezbaterea științifică privind siguranța eritritolului a continuat și după 2023. Consensul emergent înclină spre o interpretare mai nuanțată.

• Marker, nu cauză: Majoritatea experților susțin acum ipoteza că eritritolul seric ridicat este mai degrabă un biomarker pentru disfuncția metabolică și stresul oxidativ, decât un agent cauzator direct al trombozei. Un editorial din JAMA Network Open din 2023 subliniază că persoanele cu obezitate și rezistență la insulină produc în mod natural mai mult eritritol, ceea ce complică interpretarea studiilor observaționale.
• Nevoia de studii controlate: Comunitatea științifică subliniază necesitatea unor studii clinice randomizate (RCT) pe termen lung, care să evalueze efectul consumului dietetic de eritritol la o populație generală, nu doar la pacienți cu risc înalt. Doar astfel se poate stabili o legătură de cauzalitate.
• Statutul de reglementare: Până în 2026, agențiile majore de reglementare, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), mențin statutul eritritolului ca fiind „general recunoscut ca sigur” (GRAS). Nu au fost emise avertismente oficiale care să recomande încetarea consumului său pe baza dovezilor actuale.

Concluzia este că, deși studiul din 2023 a ridicat întrebări valide, dovezile actuale nu susțin ideea că un consum moderat de eritritol de către persoane sănătoase crește riscul de atac de cord. Riscul pare să fie asociat cu condițiile medicale preexistente care duc la creșterea producției interne de eritritol.

REZUMATUL SPECIALISTULUI

Eritritolul rămâne un subiect de dezbatere, însă dovezile actuale sugerează că asocierea cu riscurile cardiovasculare este mai probabil o corelație legată de starea de sănătate precară a subiecților studiați, nu o cauzalitate directă a consumului. Nivelurile ridicate de eritritol în sânge pot fi un indicator al bolilor metabolice, nu neapărat cauza acestora. NU înlocuiește un stil de viață sănătos și funcționează optim ca o alternativă la zahăr, nu ca un aliment „miraculos”.

Protocol de Siguranță:

• Contraindicații: Consumul excesiv (peste 30-50 de grame pe zi, în funcție de toleranța individuală) poate cauza disconfort digestiv, precum balonare, gaze și efect laxativ. Nu există suficiente date privind siguranța pe termen lung la copii și femei însărcinate.
• Interacțiuni: Nu sunt cunoscute interacțiuni semnificative cu medicamentele.
• Când să opriți utilizarea: Reduceți sau opriți consumul dacă apar simptome digestive persistente.

Sistem de Alternative Terapeutice (pentru îndulcire fără calorii):

• Opțiune cu Siguranță Sporită (Ideală pentru populații sensibile): Extractul de Stevia (glicozide din steviol) și extractul de Monk Fruit (fructul călugărului) sunt considerate alternative excelente, cu un istoric lung de utilizare sigură și fără efecte digestive notabile la doze normale.
• Opțiune cu Beneficii Suplimentare: Aluloza este un zahăr rar care nu este metabolizat de organism, nu crește glicemia și, conform unor studii preliminare, ar putea avea beneficii prebiotice.
• Standardul de Aur (Medicină Convențională): Pentru managementul diabetului și al greutății, standardul de aur rămâne o dietă echilibrată, controlul porțiilor și reducerea consumului total de zaharuri și carbohidrați rafinați, sub îndrumarea unui medic sau dietetician.

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

1. Este periculos să consum eritritol?

Pe baza dovezilor actuale, consumul moderat de eritritol este considerat sigur de majoritatea agențiilor de reglementare. Studiul controversat din 2023 a evidențiat o asociere, nu o cauzalitate, iar nivelurile ridicate de eritritol ar putea fi un marker al unor boli existente, nu cauza lor.

2. Eritritolul chiar provoacă cheaguri de sânge și atac de cord?

Nu există dovezi concludente că eritritolul consumat din alimente provoacă direct cheaguri de sânge sau atac de cord la oameni. Studiul care a sugerat acest lucru a fost observațional și a fost realizat pe o populație deja foarte bolnavă, unde nivelurile ridicate de eritritol ar fi putut fi produse de propriul corp ca urmare a bolii.

3. Ce cantitate de eritritol este considerată sigură pe zi?

Majoritatea adulților pot tolera până la 1 gram de eritritol per kilogram de greutate corporală pe zi fără efecte adverse digestive. Pentru o persoană de 70 kg, aceasta înseamnă până la 70 de grame, dar toleranța este individuală. Un consum de 10-30 de grame pe zi este, în general, foarte bine tolerat.

4. Este eritritolul sigur pentru persoanele cu diabet?

Da, eritritolul este considerat una dintre cele mai sigure opțiuni pentru persoanele cu diabet, deoarece nu are impact asupra nivelului de glucoză din sânge sau al insulinei.

5. De ce produce corpul meu eritritol?

Corpul produce eritritol în cantități mici printr-o cale metabolică numită calea pentozofosfaților, care devine mai activă în condiții de stres oxidativ și când există un exces de glucoză. Prin urmare, nivelurile crescute pot semnala o problemă metabolică subiacentă.

6. Cum se compară eritritolul cu Stevia sau Monk Fruit?

Toate trei sunt îndulcitori fără calorii și siguri pentru diabetici. Eritritolul oferă volum și o textură similară zahărului, fiind ideal pentru copt. Stevia și Monk Fruit sunt mult mai dulci și nu au efecte digestive, dar pot avea un gust ușor diferit. Adesea, produsele comerciale combină eritritolul cu Stevia sau Monk Fruit pentru a obține cel mai bun gust și textură.

Surse și Referințe

Articole Originale și Reacții:

• Witkowski, M., Nemet, I., Alamri, H. et al. (2023). „The artificial sweetener erythritol and cardiovascular event risk”. Nature Medicine, 29, 710–718. DOI | PubMed
• DiNicolantonio, J. J., & Mehta, V. (2023). „Is erythritol a contributor to, or a marker of, cardiovascular disease?”. Missouri medicine, 120(3), 183–185. PMC
• Hootman, K. C., & Trezzi, J. P. (2023). „Endogenous Erythritol and Cardiometabolic Disease-Jumping to Conclusions From a Flawed Study”. JAMA network open, 6(7), e2324903. DOI

Studii privind Beneficiile și Metabolismul:

• den Hartog, G. J., Boots, A. W., Adam-Perrot, A., Brouns, F., Verkooijen, I. W., Weseler, A. R., Haenen, G. R., & Bast, A. (2010). „Erythritol is a sweet antioxidant”. Nutrition, 26(4), 449–458. DOI | PubMed
• Flint, N., Hamburg, N. M., Holbrook, M., Fetterman, J. L., Shapira, R., Gomy, C., … & Vita, J. A. (2014). „Effects of erythritol on endothelial function in patients with type 2 diabetes mellitus: a pilot study”. Acta diabetologica, 51(3), 513-516. DOI

Surse Adiționale:

• Dr. Eric Berg, „Erythritol Linked to Heart Attacks and Strokes? Really?”. https://www.youtube.com/watch?v=0oPkpa3ovSo&ab_channel=Dr.EricBergDC