Bucătăria dacilor – ce mâncau strămoșii noștri daci

Avântul fără precedent al tehnologiei și industriei alimentare a creat o prăpastie uriașă între stilul de viață actual și cel practicat de vechile civilizații.

Este interesant să descoperim cum trăiau strămoșii noștri. Cu se îndeletniceau? Cum își asigurau hrana? Ce mâncau? Cum o preparau?

Bucătăria dacilor - ce mâncau strămoșii noștri daci

Bucătăria dacilor – ce mâncau strămoșii noștri daci

Sursele de informare privind viața dacilor nu sunt la fel de multe ca în cazul altor popoare vechi.

Însă urmele descoperite în siturile arheologice, au făcut posibilă conturarea unei imagini a civilizației dacice de pe teritoriul țării noastre.

Tip de alimentație

Dacii nu au fost un popor sărac. Deși aveau o diversitate de alimente, dieta lor era preponderent vegetală.

Sursele sugerează că tracii și geto-dacii consumau doar două mese pe zi.

Consumau cu precădere cereale, legume, fructe, ciuperci și leguminoase.

Alimentul de bază era pâinea nedospită. Foloseau de asemenea terciuri de cereale.

Nu lipseau nici produsele lactate, precum iaurtul sau brânzeturile.

Principalele proteine erau cele provenite din animale domestice, vânat și pește.

Obiceiul de a consuma carne roșie ocazional a fost păstrat până la o vreme în satele românești.

Foloseau ceapă, usturoi și sare la mese. Ca îndulcitor aveau mierea de albine.

Vinul și berea de orz sau mei le serveau în stare concentrată.

Se îndeletniceau atât cu creșterea animalelor, cât și cu agricultura.

Arheologii au descoperit unelte de fier cu care dacii practicau agricultura: coase, seceri, săpăligi, greble, târnăcoape, cosoare.

Acestea nu sunt deloc diferite de ceea ce se folosește astăzi la sat.

Dacii foloseau de asemenea pluguri tractate de animale pentru brăzarea ogoarelor.

Citește și – „De la Geneză și până la potop, alimentația omului s-a bazat pe cereale și fructe. Aceasta este și perioada cu longevitatea cea mai ridicată” – dr. Pavel Chirilă

Cereale

Pâinea și mămăliga dacilor nu era făcută din făină de grâu sau de porumb. Principala cereală cultivată la daci, dar și la egipteni, greci sau mesopotamieni – era meiul.

Semințele de mei erau măcinate fin, apoi fierte cu apă sau lapte.

Terciul rezultat era consumat simplu, sau cu spanac, ceapă, brânză, ouă, măcriș, ciuperci și alte legume.

Pe locul doi ca și cultură era grâul.

Cel mai probabil, consumau lipii, adică turte simple din făină, apă și sare.

Mămăliga o preparau din mei sau orz.

O altă cereală prezentă în cultura și alimentația dacilor era ovăzul.

Nu se știe dacă dacii făceau pâine, chiar dacă siturile arheologice au dezvăluit existența unor cuptoare și fermenți din mei sau grâu și vin.

O reconstrucție a vetrelor dacice a arătat că acestea păstrau căldura timp de 2 zile.

Leguminoase

Mazărea este un cuvânt originar din limba dacă. Nu este singura leguminoasă consumată în trecut. Fasolea lată sau bobul și lintea erau de asemenea prezente.

Lintea era de altfel un aliment de bază.

Legume

Nu se știe dacă legumele din alimentația dacilor erau cultivate de ei sau culese din natură.

Mâncau multe ciuperci, măcriș, spanac, lobodă, salate verzi, morcovi, varză – un alt cuvânt din limba dacă.

Citește și – Plante medicinale cunoscute și folosite de daci

Fructe

Din culturile dacilor nu lipsea vița de vie. Strugurii erau consumați ca atare, dar erau folosiți și la fabricarea vinului.

Alte fructe importante în alimentația lor erau prunele și fructele de pădure, precum zmeura, fragii, murele sau afinele.

Aveau și livezi de mere.

Carnea

Carnea era asigurată din creșterea animalelor domestice, din vânat și pescuit.

Carnea de vită și de porc era predominantă, iar pe locurile următoare erau carnea de oaie, de capră și de pasăre.

Dacii consumau carne în perioada rece a anului, când condițiile de păstrare și conservare erau mai favorabile.

Condimente

Dacii aveau zăcăminte de sare. Foloseau muștar, mac și oțet fermentat din vin, fructe sau miere.

Alte condimente importante erau ceapa, usturoiul și hreanul. Se spune că dacii ar fi inventat mujdeiul.

Dacii practicau intens apicultura, așezarea lor geografică și condițiile climatice fiind favorabile. Albinăritul o îndeletnicire de bază.

Băuturi

Dacii erau mari consumatori de vin. Nu îl diluau cu apă, precum se obișnuia la sciți.

Alte băuturi tradiționale erau cele fermentate, precum berea, hidromelul sau miedul.

Se poate ca prepararea acestor băuturi să fi fost preluată de la celți.

Rolul femeii în cultura dacică

În cultura dacică, femeile erau cele care se îndeletniceau de agricultură, pomicultură, apicultură și creșterea animalelor.

Bărbații erau mai mult ocupați de vânătoare și războaie.

Femeia conducea casa. Gătea, prepara conservele, avea grijă de copii.

Mâncarea gătită nu era deloc sofisticată. Fripturile erau făcute pe jar, cerealele erau fierte în apă, iar legumele erau consumate crude sau fierte lent.

Nu se obișnuia să se consume prăjeli.

Deși erau îndestulați cu de toate, nu exagerau. Alimentația lor era naturală, simplă și nesofisticată.

Cât din alimentația dacilor mai regăsim astăzi în dieta noastră modernă – la sat sau la oraș?

Citește și – „Pentru mine medicamentul primordial este alimentația” – prof. Ovidiu Bojor

Surse articol:

1. Enciclopedia Dacică, Hrana în Dacia: http://www.enciclopedia-dacica.ro/?option=com_content&view=article&id=701%26Itemid=369
2. Enciclopedia Dacică, Cuptorul dacic: http://enciclopediagetodacilor.blogspot.com/2011/11/cuptorul-dacic-tinea-caldura-48-de-ore.html

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.