5 mituri legate de soia – ce spun studiile științifice
√ Bazat pe studii științifice
Soia este subiectul multor controverse și prejudecăți.
Câte din miturile construite în jurul ei sunt adevărate sau demonstrate prin studii științifice?
5 mituri legate de soia – ce spun studiile științifice
Cuprins
Soia – unică între alimente
O sursă bogată de proteine, vitamine, minerale și Omega-3. Are toți aminoacizii esențiali.
Nu conține deloc colesterol, iar cantitatea de grăsime saturată este infimă, comparativ cu carnea.
Biologul Elena Blănarul numără soia între alimentele care au fitonutrienți unici lume, alături de ceaiul verde și turmericul.
Studiile au asociat consumul ei cu un risc mai mic de boli coronariene, osteoporoză și unele tipuri de cancer.
Citește și – Soia nu declanșează tulburări hormonale sau cancere – biologul Elena Blănaru
5 mituri despre soia, spulberate de studiile științifice
Care sunt motivele de îngrijorare privind includerea ei într-o dietă obișnuită? De ce s-au țesut atât de multe mituri în jurul ei? Care sunt dovezile?
Mit 1: Toate produsele din soia sunt modificate genetic
Este primul și cel mai cunoscut inconvenient legat de soia. Unele soiuri de soia au fost modificate pentru ca fermierii să poată distruge buruienile invazive, fără să afecteze culturile.
Potrivit USDA, 93% din soia cultivată în SUA în anul 2013 a fost modificată genetic.
Soyfood Association of Nord America spune că mulți producători folosesc soia sau ingrediente din soia care nu au fost modificate genetic.
Aceste produse au de regulă o etichetă pe care scrie „organic” sau „din soia nemodificată genetic”.
Din această categorie fac parte laptele de soia, tofu și unele alternative la carne.
Mit 2: Soia crește riscul de cancer la sân
Soia este una din cele mai bogate surse de izoflavoni din dietă.
Aceștia sunt fitoestrogeni – compuși din plante cu o structură chimică asemănătoare estrogenului uman.
De aici vine îngrijorarea privind siguranța acestui aliment, în ceea ce privește riscul de cancer la sân.
Marji McCullough, director strategic de epidemiologie nutrițională pentru Societatea Americană a Cancerului spune că nu există dovezi în acest sens.
Studiile epidemiologie ample, pe mii de femei, nu au arătat nicio asociere între consumul de soia și cancerul la sân.
Dimpotrivă, soia poate avea efecte protectoare împotriva acestui cancer.
Studiile pe femei care au trecut prin cancer mamar arată că soia scade riscul de reapariție a bolii.
„Vreau să le asigur pe femei, inclusiv pe cele care au un istoric de cancer la sân, că pot mânca aceste alimente”.
Produsele din soia nu sunt recomandate femeile cu cancer mamar, însă nu sunt nici contraindicate.
Izoflavonii acționează la fel ca estrogenul, însă au și proprietăți anti-estrogenice. Mai precis, ei pot bloca atașarea estrogenilor puternici de receptorii de estrogen.
În plus, stopează formarea estrogenilor în țesutul gras și stimulează producția unei proteine care se leagă de estrogen în sânge.
Izoflavonii din soia au proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, prin care contribuie în plus la reducerea dezvoltării cancerului.
Citește și – Soia – indicată sau nu femeilor la menopauză?
Mit 3: Soia are efecte de feminizare la bărbați
Studiile au arătat că dozele mari de fitoestrogeni pot afecta capacitatea șobolanilor masculi de a procrea. Acest afect nu a fost constatat și la bărbați.
Este important să știm că rozătoarele au un mod diferit de a metaboliza izoflavonii din soia. De aceea astfel de studii nu se aplică la oameni.
Au fost raportate cazuri individuale de modificări ale hormonilor sexuali la bărbații care au mâncat soia. Însă aceștia au consumat soia în doze foarte mari (3 litri de lapte de soia pe zi).
Problema s-a remediat prin stoparea consumului exagerat de soia.
O recenzie din 2010 a arătat că nici soia, nici suplimentele bogate în izoflavoni nu afectează nivelurile de testosteron sau nivelurile de estrogen circulant la bărbați.
Mit 4: Fitoestrogenii din soia inhibă funcția tiroidei
Din nou un mit țesut în jurul hormonilor naturali din soia.
Un studiu apărut în 2011 în jurnalul „Clinica Thyroidology” a arătat că 6 din 60 de femei cu hipotiroidism subclinic (fără simptome) au avansat spre hipotiroidism clinic după ce au consumat câte 16 mg de fitoestrogen pe zi din suplimente cu proteine din soia, timp de 2 luni.
Autorii au descoperit că la un aport de 2 mg de fitoestrogen, proteinele din soia nu au produs modificări ale funcției tiroide.
Doar în doze mari, fitoestrogenii din soia pot induce hipotiroidism clinic la un procent mic de persoane cu hipotiroidism subclinic.
Persoanele care iau deja tratament pentru hipotiroidism trebuie să știe că soia reduce absorbția hormonului tiroidian sintetic.
Același studiu de mai sus a arătat că dozele mari de fitoestrogeni scad semnificativ tensiunea arterială, rezistența la insulină și markerii inflamatori.
Citește și – Laptele de soia are efecte protectoare împotriva osteoporozei similare lactatelor de vacă
Mit 5: Formulele de lapte din soia afectează creșterea și dezvoltarea la bebeluși
Laptele din soia pentru bebeluși au un conținut mare de izoflavone. Bebelușii absorb și metabolizează acești compuși.
Studiile efectuate până în prezent nu au arătat că ei afectează creșterea și dezvoltarea copiilor sau funcția imunitară și reproductivă.
Un studiu publicat în 2012 în jurnalul „Pediatrics” a comparat efectele laptelui matern cu laptele de vacă sau laptele de soia la bebeluși.
Copiii hrăniți la sân au avut cea mai bună dezvoltare cognitivă. Celelalte formule au fost asociate cu o creștere și dezvoltare normală în primul an de viață.
Un studiu retrospectiv pe 811 bărbați și femei cu vârsta de 20-34 de ani nu a arătat nici o diferență de înălțime sau greutate, apariția pubertății, sănătatea generală și sarcina între cei care au fost hrăniți cu lapte de soisa sau cu lapte de vacă.
Sursă articol: Judith C. Thalheimer, The Top 5 Soy Myths, Today’s Dietitian, Vol. 16, April 2014 Issue, No. 4 P. 52: https://www.todaysdietitian.com/newarchives/040114p52.shtml
