Legume și verdețuri de leac – Părintele Iov de la Neamț

√ Articol documentat

Nu doar plantele medicinale pot ajuta la tratarea unor afecțiuni pe cale naturală, ci și alimentele.

Legumele, fructele, semințele și verdețurile au fost dintotdeauna utilizate în scop terapeutic de strămoșii noștri. Aceștia nu aveau, pe vremea lor, Aspirină, Paracetamol, Ibuprofen, Amoxacilină sau alte medicamente pe care le folosim noi azi.

Legume si verdeturi de leac: Freepik – www.freepik.com

Ei se tratau cu ceea ce aveau în grădină sau pe lângă case. Nu în mod întâmplător a spus medicul grec Hipocrate al antichității că alimentele trebuie să ne fie leac, iar leacurile alimente.

Legumele – în ce boli ajută fiecare

Părintele Iov Burlacu de la Neamț ne spune în ce boli ajută fiecare legumă în parte și cât de utilă este sănătății.

Vinetele

Dacă sunt consumate cu moderație, vinetele, sau mai precis semințele lor, stimulează tranzitul la persoanele cu digestie leneșă sau afectați de constipație.

Sparanghelul

Deși nu este foarte cunoscut la noi, această plantă se găsește în marile magazine și ajută la calmarea bătăilor neregulate ale inimii și liniștirea palpitațiilor.

Sparanghelul este recomandat și celor care sunt bolnavi de inimă și au edeme. Ajută în tuse și tuberculoză. Se poate prepara un sirop din vârfurile sale.

Varza

Deși este o legumă banală, varza are o putere lecuitoare fantastică! Atât la nivel extern, cât și intern.

Părintele Iov pomenește efectele sale benefice asupra oaselor, a părului și a unghiilor.

Singura condiție este ca varza să fie gătită bine și de asemenea mestecată bine, pentru a nu îngreuna digestia. Mai cu seamă persoanele care nu o tolerează trebuie să o fiarbă bine-bine, și să încerce să o consume în cantități mici.

Cei care suferă crudități pot bea suc de varză (30 g) dacă au probleme sau scaunul sau viermi intestinali ori paraziți.

Citește și: Află câte legume trebuie să mănânci pe zi potrivit vârstei tale

Morcovul

Rădăcina de morcov este deosebit de hrănitoare, vitaminizantă și tonifiantă, de aceea este recomandată în alimentația copiilor în creștere și a vârstnicilor.

Sucul de morcov ajută la curățarea sângelui și în bolile de ficat. Are efecte și la nivel extern, ajutând la vindecarea bubelor și a eczemelor.

Cei care suferă de afecțiuni hepatice pot mânca morcovi în cantități cât mai mari, sau pot bea zeamă de morcovi.

Copii slabi și anemici se pot înzdrăveni repede dacă li se dă suc de morcov, câte 100 de grame în fiecare zi.

Ridichea

La fel ca și morcovul, ridichea neagră sau albă este folositoare în suferințele ficatului și are acțiune purificatoare asupra sângelui și a rinichilor.

Dacă cineva are pietre la rinichi, poate bea suc de ridiche. Rădăcina se dă pe răzătoare și se stoarce printr-un tifon. Sau se folosește storcătorul electric/blenderul.

Cura presupune administrarea a câte 50 ml pe zi, urmând ca doza să mărească gradual până la 300-400 ml pe zi.

Un leac băbesc bun pentru tuse este siropul de ridiche. În ridichea scobită se pune miere sau zahăr și se lasă la macerat până apare zeama.

Țelina

Această legumă aromată este benefică în reumatism și gută.

Ceapa, usturoiul și prazul

Aceste plante sunt cunoscute pentru conținutul lor bogat în compuși sulfurici, care au numeroase beneficii. Sunt antibacteriene, antivirale și anticancerigene.

Ceapa este folosită din vechime pentru tuse, digestie și urinare. La cei cu boli de rinichi, ceapa ajută la scăderea edemelor (umflăturilor).

Datorită efectelor sale diuretice puternice, ceapa este folositoare în acumulările excesive de lichid în țesuturi (dropică, ascită). În acest caz este foarte util vinul alb în care au fost puse la macerat 6-8 cepe.

Usturoiul dezinfectează intestinele, ajută la eliminarea viermilor și calmează fermentațiile intestinale și scaunele diareice.

Un alt efect dezinfectant al usturoiului se remarcă asupra plămânilor și a căilor respiratorii. Este folositor în tusea veche.

La bolnavii de ateroscleroză cu tensiune arterială ridicată, usturoiul are efecte hipotensive.

Cei care nu suportă mirosul de usturoi pot face o cură cu căței de usturoi care se înghit ca niște pastile, fără să trebuiască mestecați.

Citește și: Cum trebuie consumate/gătite legumele – dr. Mihaela Bilic

Cartofii

Preotul Iov Burlacu recomandă celor slăbiți să mănânce cartofi cruzi, căci aceștia au efect vitalizant și înviorător. Cartofii întremează oasele și sângele și dau putere.

Ciupercile

Hrănitoare și bogate în proteine, ciupercile sunt un bun înlocuit al cărnii în posturi. Se digeră mai ușor dacă le mestecăm bine și nu le combinăm cu alcool.

Persoanele cu gută și artrită nu prea au undă verde la ciuperci.

Napii și guliile

Aceste două legume au efecte diuretice și depurative.

Castraveții și dovleceii

Bogați în apă și minerale, castraveții și dovleceii sunt hidratanți și remineralizanți. Diabeticii îi pot consuma fără probleme, întrucât trebuie să limiteze consumul altor legume de bază precum cartofii, morcovii sau sfecla. Pentru ei sunt bune și păstăile de fasole sau de mazăre.

Lăptuca

Această verdeață de primăvară ajută la întărirea organismului celor anemici și la curățarea intestinelor în caz de constipație.

Lăptucile sunt recomandate celor cu acreală la stomac (dispepsie). La fel ca salata verde, au efecte sedative și ajută somnul. Sunt bune pentru cei nervoși sau stresați.

Untișorul, leurda și cresonul

Aceste verdețuri curăță sângele.

Urzicile

Sunt anti-anemice, anti-alergice și vitaminizante. Sunt folositoare în constipație și obezitate.

Spanacul

Este un bun remineralizant și anti-depresiv. Curăță stomacul și este bun în alimentația copiilor. Cei cu artrită trebuie să evite spanacul din cauza oxalaților.

Mărarul și pătrunjelul

Sunt două plante cu efecte diuretice cunoscute.

Hreanul

O legumă valoroasă de iarnă, care poate fi folosită ca leac pentru nas înfundat și sinuzită. Are efecte depurative și tonice. Trebuie consumat de cei cu inapetență, anemie, slăbiciune și tuberculoză.

Anghinarea

Această plantă este indicată în mod special diabeticilor, pentru că ameliorează considerabil boala. În plus, ajută și la scăderea colesterolului.

Citește și: Câte calorii conțin principalele legume (grafic util în curele de slăbire)

Sursă: Preot Iov Burlacu – Rețetarul de la Neamț, Legumele, Editura Paralela 45, București, 2009, pp. 71-76