Sfecla roșie protejează inima, rinichii și creierul și combate infecțiile
√ Articol documentat științific
Sfecla roșie este savurată deopotrivă ca aliment și medicament natural. Proprietățile sale terapeutice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri.
Sucul ei roșu intens ne duce imediat cu gândul la sângele uman. Studiile moderne au confirmat de altfel că această legumă hrănește și tonifică sistemul cardiovascular în mod natural.
Cuprins
Sfecla roșie, bogată în minerale și antioxidanți
În sfeclă se găsesc cantități bune de săruri minerale (calciu, fosfor, magneziu, cupru, fier, zinc, mangan, potasiu) și compuși fitochimici bioactivi numeroși, precum betalaine, flavonoide, polifenoli, saponine, nitrați neorganici.
Sucul de sfeclă administrat în doze mari este considerat un adjuvant valoros pentru controlul tensiunii arteriale și a diabetului, pentru funcția vasculară, sănătatea rinichilor și a ficatului.
Citește și: Sucul de sfeclă roșie – beneficii dovedite științific
Sfecla roșie scade tensiunea arterială
Sfecla scade presiunea arterială la persoanele normotensive (cu o tensiune arterială normală), la pacienții hipertensivi și la adulții supraponderali.
Nitrații pe care îi conține ajută la dilatarea vaselor de sânge și implicit la scăderea tensiunii arteriale. Cel mai bun efect în acest sens îl are sucul de sfeclă (500 ml.)
Sfecla roșie combate diabetul
Cercetătorii au investigat de asemenea efectul hipoglicemiant al sucului de sfeclă la persoanele sănătoase și la pacienți cu diferite boli.
Rezultatele au arătat că atunci când este consumat în mod repetat, sucul de sfeclă contribuie la scăderea semnificativă a glucozei sangvine și îmbunătățește răspunsul insulinei și răspunsul glicemic post-prandial (după masă).
Mai mult decât atât, sfecla are un efect pozitiv și asupra lipidelor crescute din sânge – asociate cu anomaliile glicemice.
Aceste efecte se datorează compușilor bioactivi (polifenoli, flavonoide, nitrați).
Sfecla roșie protejează rinichii
Sfecla roșie are și efect reno-protector. Din păcate, sunt prea puține studii umane realizate în acest domeniu.
Singurul studiu pe oameni a arătat că sucul de sfeclă modifică pozitiv parametrii funcției renale la pacienții cu boli de rinichi și reduce rata de progresie a bolilor renale și rata de mortalitate la pacienții cu risc crescut (pacienți cu nefropatie diabetică sau cu boli renale cronice și hipertensiune arterială).
Sfecla susține crește nivelul de antioxidanți și compuși implicați în procesele de detoxifiere și sprijină sistemul renal să lupte cu daunele provocate de toxine.
Sfecla combate infecțiile virale
Această legumă conține pectină, o fibră care poate inhiba sinteza unor patogeni precum enteroxinele stafilococice de tip A și B.
Și mai puțin cunoscut este efectul antiviral al sfeclei. Ea poate reduce gradul de infectare și letalitatea virusului gripal A.
Mai mult decât atât, sfecla roșie inhibă un virus uman asociat cu formarea tumorilor. Este vorba despre virusul herpetic Epstein-Barr.
Citește și: Sucul de sfeclă previne răceala cauzată de stres
Sfecla reduce inflamațiile mai eficient decât antiinflamatoarele
Cercetătorii sunt de părere că suplimentele bogate în betaină din sfeclă administrate în doze suficient de mari, ar putea avea efecte antiinflamatoare mai puternice decât medicamentele sintetice, precum Ibuprofen, Vioxx sau Celebrex.
Câteva studii au arătat că capsulele orale făcute din extracte de sfeclă și bogate în betalaină ameliorează durerea și inflamația la pacienții cu osteroartrită.
Sfecla îmbunătățește funcția cognitivă
Două studii umane au investigat efectul nitraților alimentar asupra circulației sangvine cerebrale. Unul din motivele pentru care funcția cognitivă se deteriorează o dată cu vârsta este scăderea fluxului sanguin cerebral. Activitatea deficitară a oxidului nitric este de asemenea un factor contribuabil.
Cercetările au arătat că sucul de sfeclă roșie, bogat în nitrați, mărește circulația la nivelul unei regiuni din creier responsabilă cu procese cognitive esențiale: funcția cognitivă, memoria de lucru, schimbarea sarcinilor. Aceste efect au fost obținute mai cu seamă la participanții tineri.
La persoanele cu diabet de tip 2, cu vârsta peste 67 de ani, 1 pahar cu suc de sfeclă roșie pe zi (250 ml), timp de 2 săptămâni, a îmbunătățit notabil timpul de reacție.
Atenție, autorii studiilor atrag atenția că sfecla poate interacționa cu medicamentele hipotensive și antiinflamatoare, cu bicarbonatul de sodiu, cafeina și creatinina.
Citește și: Sucul de sfeclă – efecte secundare posibile
Surse:
1. Tom Clifford, Glyn Howatson, Daniel J. West, and Emma J. Stevenson, The Potential Benefits of Red Beetroot Supplementation in Health and Disease, Nutrients. 2015 Apr; 7(4): 2801–2822. Published online 2015 Apr 14. doi: 10.3390/nu7042801. PMCID: PMC4425174. PMID: 25875121: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4425174/
2. Parvin Mirmiran, Zeinab Houshialsadat Zahra Gaeini, Zahra Bahadoran and Fereidoun Azizi, Functional properties of beetroot (Beta vulgaris) in management of cardio-metabolic diseases, Nutr Metab (Lond). 2020; 17: 3. Published online 2020 Jan 7. doi: 10.1186/s12986-019-0421-0: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6947971/
3. Sayer Ji, Founder, Beets: Evidence-Based Health Benefits, GreenMedInfo: https://www.greenmedinfo.com/blog/beet-your-way-back-healthier-body-2