CAFEAUA, cu bune și cu rele – ce spun studiile

Cafeaua este fără doar și poate una din cele mai populare băuturi din lume. Din acest motiv, orice beneficiu sau risc asociat consumului ei este important la nivel global.

În boabele de cafea rezidă peste 1.000 de compuși bioactivi, unii având proprietăți cu potențial terapeutic: antioxidante, antiinflamatoare și anticancerigene. Cafeina, acidul clorogenic și diterpenii sunt cei mai activi.

Cafeaua – beneficii si riscuri

Cercetătorii au explorat efectele cafelei asupra mortalității, cancerului, bolilor cardiovasculare, metabolice, neurologice, gastrointestinale, musculo-scheletale și hepatice, precum și asupra sarcinii.

Beneficiile consumului de cafea

Studiile mari de tip prospectiv au descoperit o asociere inversă între consumul de cafea și mortalitate (indiferent de cauză).

Consumul obișnuit de cafea contribuie îndeosebi la reducerea riscului de deces cardiovascular și de boli de inimă coronariene, insuficiență cardiacă congestivă sau accident vascular cerebral. Nutriționistul Mihaela Bilic susține că ea poate avea un efect stimulent la persoanele hipotensive, întrucât cofeina poate crește ușor presiunea arterială.

Studiile au asociat de asemenea consumul de cafea cu îmbunătățirea unor factori de risc cardiovascular, precum diabetul de tip 2, obezitatea și depresia.

3-4 căni pe zi sunt considerate o doză mare dar sigură de cafea, cu cele mai mari beneficii pentru sănătate. Dr. Mihaela Bilic recomandă cardiacilor să nu depășească 3 cești de cafea pe zi.

Cafeaua poate fi utilă în curele de slăbire deoarece ajută corpul să convertească o cantitate mai mare de grăsimi în energie utilizabilă.

Totodată, prin efectul stimulator asupra tubului digestiv, determină la o golire mai rapidă a stomacului și a vezicii biliare, favorizând digestia și prevenind constipațiile.

Dr. Mihaela Bilic susține că dacă în cafea se pune lapte, ea va menține sațietatea mai mult timp (2-3 ore). Prin contact cu taninurile și cofeina din cafea laptele se coagulează și capătă mai multă consistență (asemănătoare iaurtului).

„Cafeaua accelerează pierderea de țesut adipos prin intermediul activităților fizice”.

Nutriționistul recomandă o ceașcă de cafea consumată cu jumătate de oră, un ceas înainte de practicarea unei activități fizice de intensitate moderată (înot, mers pe bicicletă, alergare). Cafeina reduce oboseala și îmbunătățește respirația.

Consumul mare de cafea poate avea un efect protector împotriva afecțiunilor neurodegenerative. Are efect vasodilatator la nivel cerebral, prin care reduce migrenele.

Cafeina și metaboliții săi ajută la o mai bună funcționalitate cognitivă. Cafeaua crește vigilența creierului, capacitatea de concentrare și de muncă intelectuală.

La persoanele vârstnice, consumul de cafea poate ajuta la menținerea funcțiilor cognitive (atenția, memoria, luciditatea, gândirea) și la prevenirea bolii Alzheimer.

Cafeaua îmbunătățește controlul astmului (prin relaxarea musculaturii netede de la nivelul căilor respiratorii), reduce riscul bolilor de ficat și de cancer, datorită efectelor antioxidante puternice.

Un studiu din 2003 a arătat că 100 ml de cafea are o capacitate antioxidantă de 3-4 ori mai mare decât vinul roșu și ceaiul verde.

Ce riscuri ar putea avea consumul mare de cafea

Oamenii de știință spun că beneficiile posibile ale consumului de cafea trebuie cântărite în raport cu riscurile potențiale, datorate în mare parte conținutului mare de cafeină, asociat cu anxietate, insomnie, dureri de cap, tremur corporal și palpitații.

Cafeaua ar putea crește riscul de osteoporoză și fracturi la femei (din cauză că scade calciul din sânge), iar în sarcină riscul de greutate scăzută la făt și travaliu înainte de termen.

Există numeroase dovezi care arată că femeile însărcinate și postmenaopauzale trebuie să evite consumul excesiv de cafea din cauza interferenței ei cu hormonii.

Dr. Mihaela Bilic recomandă persoanelor cu un nivel crescut de colesterol să consume doar cafea la filtru sau cafea de tip espresso, și nu cafea fiartă la ibric sau infuzată precum ceaiul, deoarece zațul care intră în contact cu lichidul accelerează sinteza de colesterol din ficat.

Peste 10 cești de cafea pe zi pot crește cu 8-10% nivelul colesterolului. Consumul moderat nu are însă acest efect, nici cafeaua fiartă la ibric.

La consumatorii înrăiți, încetarea bruscă a consumului de cafea poate provoca unele tulburări, precum iritabilitate, nervozitate, dureri de cap și oboseală musculară.

Cumpără de aici:

Surse bibliografice:

1. O’Keefe JH, DiNicolantonio JJ, Lavie CJ, Coffee for Cardioprotection and Longevity, Progress Cardiovascular Diseases. 2018 May – Jun;61(1): https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29474816
2. Robin Poole, Oliver J Kennedy, Paul Roderick, Jonathan A Fallowfield, Peter C Hayes and Julie Parkes, Coffee consumption and health: umbrella review of meta-analyses of multiple health outcomes, BMJ. 2017; 359: j5024: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5696634/
3. Dr. Mihaela Bilic, Cafeaua cu „bune” și „rele”, Sănătatea are Gust, Editura Curtea Veche Publishing, București, 2015, pp. 122-124
4. Butt MS, Sultan MT., Coffee and its consumption: benefits and risks, Critical Reviews in Food Science and Nutrition. 2011 Apr;51(4):363-73: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21432699

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.