Nici prea mult, nici prea puțin, totul cu măsură – obiceiuri alimentare bune de la suedezi

Deși ne despart câteva mii de kilometri de suedezi, câteva din obiceiurile alimentare practicate de ei ne pot servi drept model și nouă românilor.

Nutriționista Katie Trant ne dezvăluie într-un articol câteva lucruri bune pe care le-a învățat de la poporul nordic.

Deși unii susțin că în Suedia se găsesc cele mai multe magazine Mc. Donald’s din Europa și că locuitorii acestei țări mănâncă foarte mulți hot-dogi, au și unele reguli alimentare sănătoase care ne pot inspira.

Mâncare cu măsură

Acest popor nordic se ghidează după un concept extrem de important, care arată o stare de echilibru esențială pentru sănătatea noastră: „nu prea mult, nu prea puțin, ci cantitatea necesară”.

Oamenii de aici se comportă și gândesc la fel cum mănâncă: cu măsură. Alimentația lipsită de excese ne lipsește celor mai mulți dintre noi, motiv pentru care putem lua exemplu de la nordici, care nu mănâncă niciodată mai mult decât au nevoie.

Suedezii sunt atenți la ceea ce înseamnă nevoile reale ale organismului, cunosc limitele satisfacției și optează pentru cantitatea corectă.

Iată un obicei demn de adoptat și de noi, românii.

♣ Sâmbăta dulciurilor

Un alt lucru pe care-l putem prelua de la suedezi este limitarea consumului de dulciuri. „Saturday candy” („Dulcele de Sâmbătă”) este o campanie sănătoasă instituită de guvern cu scopul de a reduce incidența cariilor dentare.

Mai precis, guvernul a restricționat consumul de bomboane în cursul săptămânii, permițându-le părinților să le cumpere copiilor dulciuri doar sâmbăta. Această tradiție datează din anul 1950 și este încă păstrată și astăzi de unii locuitori.

♣ Mâncatul la o masă adevărată în pauza de prânz

Nutriționista Kate relatează un alt lucru care a impresionat-o în vremea când lucra la un birou din Stockholm. Colegii ei nu serveau niciodată prânzul pe masa biroului în timp ce lucrau, ci acordau mai multă importanță acestei mese a zilei.

Prânzul are aici un caracter social. Se așează toți la o masă comunală și mănâncă din farfurii „adevărate”, nu din caserole. Adeseori aprind o candelă și petrec împreună în modul cel mai elegant și „prietenesc” posibil.

Pe lângă faptul că este un lucru plăcut și respectuos față de colegi și de conceptul de a servi masa, acest obicei ar putea ajuta la prevenirea efectelor negative ale mâncatului pe fugă, inclusiv scăderea randamentului la locul de muncă și tulburările gastrointestinale.

În plus, cei care mănâncă în fața calculatorului din lipsă de timp, sau mănâncă singuri, au tendința de a consuma mai mult decât le trebuie cu adevărat.

♣ Acceptarea produselor „nedegresate”

Suedezii mai au un lucru bun: mănâncă produsele lactate cu un conținut real de grăsime, nu cele degresate. Consumă fără probleme unt, sosuri de smântână și multă brânză. Katie povestește că l-a văzut odată pe un coleg ungând unt pe o bucată de brânză.

Cu toate acestea, nu întrec limita. Produsele bogate în grăsimi sunt mai sățioase decât cele cu un conținut redus de grăsime.

Pâinea de secară 

În Suedia se consumă foarte mult pâine cu secară, și un tip de pâine crocantă din speltă, care este considerată mai sănătoasă. Ovăzul este servit ca o alternativă mai nutritivă la orez.

____________________________________________________________________________________________________________

Sursă: Blogloving.com, 5 HEALTHY EATING HABITS I LEARNED FROM LIVING IN SWEDEN: http://frame.bloglovin.com/?post=6083606989&blog=12668521&frame_type=none

5 comentarii

  1. suedezii nu au suferit lipsuri alimentare ca si noi 50 de ani in comunism , de aceea e o cu totul alta mentalitate — la noi va trebui sa mai treaca un timp

  2. sa nu uitam , ei sunt suedezi , cu obiceiurile lor , ia sa-i scapam la sarmale si vin ,sa vedem atunci cat sunt de romani !!!

  3. Sorin… totuși, au trecut aproape 30 de ani. Diversitatea de produse este copleșitoare. Educația nutriției este la îndemâna oricui.Ceea ce este însă caracteristic românilor, este tendința către cantitate. dacă mesele nu sunt o expresie a risipei… parcă nu-i de la noi.

  4. Rămânem captivi, prin transmitere aproape genetică unor obiceiuri alimentare bazate pe profundă ignoranță… deși statistic suntem mult prea bolnavi din cauza alimentației ca să nu facem la nivel de paradigmă colecitvă un salt.
    Dacă în Suedia s-au putut implementa programe guvernamentale de reducere a consumului de dulciuri, se poate oriunde. Important este ca cineva să aibă inițiativa.

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Răspunde corect la următoare operație aritmetică *

DESCARCĂ APLICAȚIA Android app on Google Play