Dacă aveți timp pentru Dumnezeu, El va avea timp să vă binecuvinteze

Societatea modernă pare construită în așa fel încât omul să nu mai aibă nici un răgaz pentru suflet.

Trăim într-o lume secularizată, care nu ne mai oferă timpul necesar pentru preocupări duhovnicești, pentru rugăciune.  

Programul de muncă ne ocupă aproape toată ziua. Mintea noastră este permanent aglomerată, permenant setată pe activitățile zilnice care țin de serviciu, de familie, de gospodărie.

Timpul nostru pentru Dumnezeu este tot mai limitat. Iar la unii, aproape inexistent.

Citește și – Cum să faci rugăciunea de dimineață dacă nu ai timp – Pr. Nicolae Dima

Chiar și cei dornici să practice rugăciunea se simt neputincioși din pricina oboselii care îi dărâmă la finalul zilei. Nici măcar de familie și de copii nu se mai pot îngriji cum se cuvine.

În cazul multora pot trece săptămâni sau chiar luni fără un contact minim cu Dumnezeu, cu rugăciunea, cu sfintele slujbe.

Citește și – Dacă n-ai rugăciune, ești cel mai sărac om din lume

Ne amintim de Dumnezeu doar atunci când suntem loviți de un necaz, de o boală sau de o nenorocire. Doar un eveniment dramatic sau tragic poate întrerupe firul monoton al vieții noastre, trezindu-ne din amorțirea sufletească în care ne aflăm.

„Pentru mulți oameni, doar o situație imposibilă le amintește de nevoia de rugăciune”.

Trebuie să știm că Dumnezeu nu este doar un colac de salvare, un serviciu de urgență pe care îl apelăm când avem o problemă. Nu-L folosiți pe Dumnezeu doar atunci când vă merge rău.

Rugăciunea și comuniunea cu Dumnezeu trebuie să fie o constantă a vieții noastre. Când suntem uniți cu Dumnezeu, traversăm mai ușor problemele vieții. Nu ne mai simțim singuri, abandonați și neputincioși în fața încercărilor.

Citește și – Când practici rugăciunea în fiecare zi, răul nu te mai atinge atât de mult

Trebuie să acordăm mai mult timp rugăciunii și convorbii cu Dumnezeu. Să ne deprindem a ne ruga în toată vremea și în tot locul Dumnezeului Celui viu, după cum spune psalmistul David.

„Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea lui voi spune” (Ps. 141, 1-2).

Cu cât mai mult timp alocăm lui Dumnezeu, cu atât mai mult va fi și El prezent în viața noastră, revărsând harul și binecuvântările Lui asupra noastră.

Rugăciunea trebuie să devină la fel de vitală pentru noi precum aerul și respirația. Ea trebuie să intre în firea noastră, încât să o rosti de la sine, nesilit de împrejurări.  

Sursă articol: Dag Heward-Millis Dag, Cum să ne rugăm, Mărturii din Țara Sfântă: https://www.marturiidintarasfanta.ro/dumnezeu-nu-este-o-roata-de-rezerva/