Brusturele stimulează căile de detoxifiere ale ficatului

Brusturele (Arctium lappa) face parte din familia Asteraceae, în care se regăsesc și alte plante vindecătoare importante, precum mușețelul, cicoarea, echinaceea, păpădia, coada-șoricelului sau lăptuca.

De la brusture, în scop terapeutic se folosesc rădăcinile, frunzele și semințele. În scop culina se utilizează doar rădăcina.

Brusturele conține vitamine, minerale, flavonoide, taninuri, polizaharide, poliacetileni bogați în sulf, ulei volatil, mucilagiu și lignani.

Cuprins

Toggle

Ce proprietăți are brusturele

Valoarea sa medicinală este dată de proprietăți diverse:

• depurative
• antiinflamatoare
• antioxidante
• antimicrobiene
• amare
• diuretice
• laxative
• hepatoprotectoare
• hipoglicemiante
• hipolipiedemiante
• imunostimulatoare

Citește și – Rădăcina de brusture – un mare vindecător din natură!

În ce boli este folosit brusturele

În medicina populară, brusturele este cel mai des folosit în afecțiunile pielii.

Întrucât stimulează funcția detoxifiantă a ficatului, brusturele ajută la curățarea pielii și tonifierea sistemului digestiv.

Este util în eczeme, furuncule, ten gras, psoriazis și acnee.

Totodată, este recomandat în glandele mărite.

Japonezii folosesc rădăcina brusturelui în caz de constipație, paralizie, circulație deficitară, intoxicație cu mercur sau chiar sifilis.

Ajută în bolile ficatului, stimulează funcția rinichilor, reduce pietrele la bilă.

Efectul de stimulare a imunității este dat de polizaharide (mucilagiu și inulină). Aceste substanțe au totodată o acțiune calmantă asupra tractului digestiv.

Proprietățile antibacteriene sunt atribuite unui glicozid amar – lacton sesquiterpen.

Activitatea antiinflamatoare prin care modulează citokinele pro-inflamatorii și protejează tractul gastrointestinal se datorează lignanilor, în special arctigeninei.

Compusul „lappaol L” din brusture a demonstrat efecte antitumorale în studiile in vitro și in vivo. Ar putea fi dezvoltat într-un medicament anticancer.

Citește și – Ceaiul de brusture – inamicul toxinelor, tumorilor, diabetului și a multor boli

Cum se folosește rădăcina de brusturele

Rădăcina de brusture poate fi întrebuințată atât extern, cât și intern.

Cel mai des se folosește sub formă de decoct, sau ceai.

Se pune 1 linguriță de rădăcină mărunțită la fiert 20 de minute cu o cană de apă; se bea câte 1 cană pe zi, câteva săptămâni la rând.

Pentru uz extern se va folosi un ceai mai concentrat, preparat din 4 linguri de rădăcină mărunțită la 500 ml de apă. Se fierbe 2 minute, după care se lasă la infuzat încă 15 minute.

Popoarele asiatice consumă rădăcina de brusture ca legumă, în salate, prăjită sau coaptă.

Precauții și contraindicații

Persoanele cu sensibilitate sau alergie la plantele din familia Asteraceae pot fi alergice și la brusture. Dacă apar reacții pe piele precum dermatită, întrerupeți utilizarea plantei.

Se impune precauție în cazul persoanelor cu tulburări ale sângelui, persoanelor deshidratate, cu un dezechilibru al electroliților, cu glicemia scăzută sau cu diabet.

Brusturele este de asemenea contraindicat pe perioada sarcinii și alăptării.

Evitați să consumați preparate din brusture concomitent cu alte medicamente, în special diuretice sau antidiabetice.

Planta poate mări efectul anticoagulantelor sau al aspirinei. La fel de bine poate reduce absorbția unor medicamente.

Citește și – Jeleu din rădăcină de brusture și mentă – trebuie să îl încerci!

Surse articol:

1. Marisa Marciano, Arctium lappa, The Naturopathic Herbalist: https://thenaturopathicherbalist.com/2015/09/10/articum-lappa/
2. Ștefan Mocanu, Dumitru Răducanu, Brusturul, Plantele Medicinale – Tezaur natural în terapeutică, Editura Militară, București, 1986, p. 60