OBOSEALA – când ar trebui să devină un motiv de îngrijorare

Cu toții avem perioade când ne simțim moleșiți, lipsiți de vlagă sau pur și simplu prea slăbiți pentru a duce la îndeplinire sarcini obișnuite. De multe ori, oboseala persistă săptămâni întregi.

Majoritatea oamenilor își pot da seama când această stare de sfârșeală se datorează unor activități solicitante, sau când ea însemnă ceva mai grav.

Oboseala – cand ar trebui sa ne ingrijoreze

Oboseala poate fi considerată o stare „normală” atâta timp cât apariția ei este justificată de un efort fizic sau psihic prelungit.

Oboseala care interferează cu activitățile zilnice obișnuite, sau care este însoțită de alte simptome, precum dureri de cap, dureri musculare sau articulare, febră, tulburări stomacale sau probleme urinare, trebuie investigată de medic.

Oboseala care se înrăutățește sau durează mai mult de 1-2 săptămâni poate fi simptomul unei boli sau a unei infecții, mai ales dacă este acompaniată de febră, respirație scurtă sau inapetență.

Alte cazuri în care oboseala ar trebui evaluată de un doctor:

– deseori vă treziți obosiți, deși ați dormit bine
– nu vă simțiți motivat să începeți ziua
– întâmpinați dificultăți în realizarea activităților de altfel ușoare, banale

Acestea ar putea fi semnele unei depresii sau a unei tulburări de somn.

După o examinare fizică, medicul poate cere detalii despre eventualele medicamentele pe care le luați, pentru a exclude efectele lor secundare. Acesta poate prescrie ulterior diferite teste și analize pentru a stabili dacă oboseala este asociată cu un deficit nutrițional sau cu o disfuncție în corp, precum anemie, hipotiroidism sau hepatită.

Citește și OBOSEALA cronică – simptome, cauze, remedii

Alte cauze posibile ale oboselii

Oboseala este de asemenea parte a procesului de îmbătrânire. Pe măsură ce înaintăm în vârstă scade nivelul de mitocondrii – motoarele care produce energie în celule. Totodată, corpul nostru produce mai puțin adenozintrifosfat – o moleculă care dă energie celulelor din corp.

bolile cardiovasculare
sedentarismul (care duce la slăbirea mușchilor)
stresul cronic (care duce la creșterea nivelului de cortizol)
dieta săracă în vitamine și minerale
– consumul excesiv de alimente procesate (asociate cu inflamații și scăderea energiei)
lipsa de somn
– consumul de băuturi răcoritoare bogate în zahăr
deshidratarea corpului (din cauza unui aport insuficient de apă)
izolarea socială (asociată cu depresia și oboseala)

De multe ori însă, medicul nu găsește cauza oboselii, iar pacienții își revin după o perioadă mai lungă de odihnă și somn.

Cumpără de aici:
[wcepe_products ids= ‘4270, 3823, 3377, 6464′ button=’Cumpără aici’]

Surse bibliografice:

1. Harvard Medical School, Losing steam? Avoid these energy zappers: https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/losing-steam-avoid-these-energy-zappers
2. Howard LeWine, When should you worry about fatigue? Harvard Medical School: https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/when-should-you-worry-about-fatigue

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.