Cătina – leacul naturii pentru hepatite, ciroză, ateroscleroză și anemie – dr. Constantin Pârvu
Cătina este o plantă medicinală în toată regula. Fructele sale depășesc se remarcă prin proprietăți terapeutice diverse.
Academicianul Ovidiu Bojor spunea despre aceste fructe că pot fi considerate „adevărate suplimente nutriționale”.
Unii au numit cătina o polivitamină naturală.
Cuprins
Cătina – o bombă de nutrienți
În compoziția fructelor se găsesc nenumărate vitamine, minerale, proteine, fibre, antioxidanți și acizi grași esențiali.
Conțin cantități generoase de:
– calciu (211,8 mg%)
– fosfor (194,4 mg%)
– magneziu (186,1 mg%)
– fier (13,84 mg%)
– vitamina A (380 mg%)
– vitamina E (16 mg%)
– vitamina D (20 mg%)
Conținutul de vitamine C, K și P variază între 360 – 2,500 mg%. Depinde de momentul în care sunt culese fructele.
Cătina are toate vitaminele din grupul B.
Este printre puținele surse naturale de Omega-3, Omega-6, Omega-7 și Omega-9.
În uleiul de cătină se găsesc acizi grași esențiali în proporție de 80-90%.
Cei mai importanți sunt: acidul linoleic, acidul oleic, acidul pantotenic, acidul palmitoleic, acidul heptadecanoic și acidul erucic.
Cătina conține caroteni, polifenoli și taninuri.
Mulți din aminoacizii săi sunt esențiali.
În ce afecțiuni este utilă cătina
Consumul de cătină este benefic în perioadele de convalescență, în situații de imunitate scăzută, infecții, malnutriție, anemie, slăbiciune sau oboseală.
Experții recomandă produsele din cătină copiilor, vârstnicilor și celor cu diferite deficite nutriționale.
Prof. dr. Constantin Pârvu susține utilitatea fructelor de cătină în următoarele afecțiuni:
→ avitaminoze
→ alergii
→ tulburări neuroendocrine
→ anemie
→ afecțiuni ale ficatului
→ boli de circulație
→ astenie
→ infecții gastrointestinale
Există mai multe forme de administrare a fructelor de cătină.
Acestea pot fi consumate ca atare sau în amestec cu miere de albine.
Din fructe se pot prepara de asemenea ceaiuri.
La magazinele naturiste este disponibilă cătina sub formă de pulbere care poate fi adăugată în diverse preparate.
Dr. Pârvu recomandă ceaiul de cătină în majoritate afecțiunilor.
Cum se prepară ceaiul de cătină
Se zdrobesc 2 linguri de fructe proaspete.
Se pun într-un borcan. Peste ele se toarnă ½ litru de apă clocotită.
Se acoperă și se lasă la infuzat jumătate de oră.
Infuzia obținută se administrează în caz de hepatite acute sau cronice, nevroze, gută, reumatism, urticarie și dependență de alcool.
Bolnavii de ciroză hepatică pot face o cură cu o infuzie de cătină și mai concentrată.
Se folosesc aceleași cantități indicate mai sus, doar că se lasă la infuzat timp de o oră.
Infuzia rezultată se împarte în mai multe rații, care se vor consuma pe parcursul zilei.
În cazul aterosclerozei, autorul recomandă fiertura de cătină.
Se cântăresc 10 g de fructe de cătină zdrobite.
Se pun într-un ibric și se adaugă 200 ml de apă clocotită.
Fructele se fierb timp de 2-3 minute.
Se consumă câte 2 căni de decoct pe zi.
Ceaiul de cătina este un bun adjuvant în anemie.
Se pune 1 linguriță de boabe de cătină zdrobite la infuzat cu 200 ml de apă clocotită.
După o infuzare de 30 de minute, se strecoară.
Se administrează o cană de ceai dimineața și una seara, înainte de culcare.
Surse articol:
1. Prof. dr. Constantin Pârvu, Cătina albă, Universul Plantelor, Mică Enciclopedie, București, 2000, p. 110
2. Ovidiu Bojor, Catrinel Perianu, Cătina, Sănătate prin Semințe, Legume și Fructe, Editura Fiat Lux, 2005, pp. 59-60