Expunerea la soare crește imunitatea la virusul gripal (studii)
√ Articol documentat
Cu toții ne-am întrebat – și ne întrebăm în continuare – de ce există un așa-zis „sezon al răcelilor și gripei”. În ce măsură influențează temperaturile apariția gripei și gradul de transmisie?
În rândurile de mai jos vom încerca să aflăm răspuns la aceste întrebări.
Fără îndoială, oamenii se îmbolnăvesc mai puțin în timpul verii și mai des iarna – de aceea a apărut și denumirea de „sezonul gripal”.
În orice colț al lumii ne-am afla, acest sezon începe în perioada rece. La noi, de pildă, el începe undeva prin luna octombrie și se încheie prin martie.
Cuprins
Legătura dintre temperatură, umiditate, lumină solară și virusul gripal
Unele teorii sugerează că virusul gripal supraviețuiește mai mult timp în mediile reci și uscate. Iar rata de contagiune cu virusul gripal este mai mare în condiții de umiditate și temperaturi scăzute.
La o temperatură de 6 grade Celsius și umiditate mică, rata de supraviețuire a virusului a fost de peste 23 de ore. La 32 de grade Celsius și în condiții de umiditate crescută, virusul a supraviețuit doar 1 oră.
Un alt studiu a confirmat aceste rezultate. Numărul de infecții gripale crește după o perioadă foarte uscată.
Lumina soarelui reduce riscul de gripă
Există însă și teorii care susțin că nu frigul contribuie la înmulțirea cazurilor de gripă, ci lipsa luminii solare.
În timpul iernii petrecem mai mult timp în casă. Geamurile sunt aproape tot timpul închise, iar dacă cineva este răcit, toți din casă sunt expuși la un aer contaminat.
Ziua este mai scurtă, iar soarele abia se întrezărește pe cer în timpul iernii. Acest lucru duce la scăderea nivelului de vitamina D și melatonină din corp. În consecință, funcția sistemului imunitar scade, iar noi devenim mai vulnerabili la boli.
Citește și – Tratament preventiv cu usturoi care ne poate feri de gripă în cazul unei epidemii
Vitamina D și imunitatea
În literatura medicală de dată recentă se vorbește despre importanța suplimentării cu vitamina D împotriva infecțiilor acute ale tractului respirator.
Un mijloc prin care corpul nostru produce vitamina D direct este prin expunerea pielii la soare.
Un studiu publicat în anul 2018 și revizuit în iulie, 2020, a arătat impactul pe care lumina solară în diferite grade îl are asupra incidenței gripei. Măsurătorile au fost făcute pe durata mai multor ani, în mai multe state, în aceeași perioadă a anului.
Cercetătorii au descoperit că lumina soarelui acționează ca un factor protector puternic împotriva virusului gripal, minimizând șansele contactării lui.
S-a constatat că o creștere de circa 10% a luminii solare reduce indexul de gripă în lunile septembrie și octombrie cu 1,1 puncte, pe o scară de 10 puncte.
Citește și – Vitamina D crește rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer cu 52%
Lumina soarelui produce efecte biologice importante asupra pielii. Razele ultraviolete (UV) care ating stratul epidermic superficial declanșează reacții fototoxice și fotochimice, inclusiv sinteza vitaminei D și producția de melanină.
Expunerea corpului la soare a fost asociată cu o incidență mai mică de cancere și boli autoimune.
Un studiu publicat în anul 2016 în jurnalul „Scientific Reports” descrie mecanismele prin care lumina afectează funcția imunitară. Unul din ele este legat de creșterea sintezei vitaminei D.
Un alt mecanism este legat de efectul luminii asupra celulelor T. Autorii acestei lucrări vorbesc despre faptul că pielea sănătoasă are o densitate crescută de limfocite T.
Numărul celulelor T din piele este de 2 ori mai mare decât cel din fluxul sanguin.
Se pare că aceste celule T au o sensibilitate intrinsecă la lumina albastră și la lumina produsă de razele ultraviolete.
Aceste celule sunt fotoreceptoare, iar fotosensibilitatea lor ar putea contribui la efectele luminii solare asupra funcției imunitare.
Expunerea crescută la razele ultraviolete a fost asociată cu rate mai mici de boli autoimune (ex. scleroza multiplă) și stări alergice (ex. astm).
Razele ultraviolete sunt în aceeași măsură un factor cauzator al cancerului de piele și al infecțiilor pielii (ex. virusul herpetic).
Citește și – Când și cât trebuie să stăm la soare pentru producerea de vitamina D, în funcție de tipul de piele pe care îl avem
Surse articol:
1. Harvard University, The Reason for the Season: why flu strikes in winter: http://sitn.hms.harvard.edu/flash/2014/the-reason-for-the-season-why-flu-strikes-in-winter/
2. David Slusky, Richard J. Zeckhauser, Sunlight and Protection Against Influenza, NBER Working Paper No. 24340, Issued in February 2018, Revised in July 2020, NBER Program(s):Children, Environment and Energy Economics, Health Care, Health Economics, Public Economics: https://www.nber.org/papers/w24340, The National Bureau of Economical Research: https://www.nber.org/papers/w24340
3. Phan, T., Jaruga, B., Pingle, S. et al. Intrinsic Photosensitivity Enhances Motility of T Lymphocytes. Sci Rep 6, 39479 (2016). https://doi.org/10.1038/srep39479
4. Ashwin Swaminathan, Sun and the immune system, Science Direct: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0031302516326927
5. GreenMedInfo Research Group, The Immunomodulatory Effects of Sunlight: https://www.greenmedinfo.com/blog/immunomodulatory-effects-sunlight