Infecțiile INTESTINALE – simptome, cauze și cel mai bun tratament

Infecțiile intestinale au o frecvență ridicată în rândul copiilor mici, însă și adulții trec prin astfel de evenimente ocazional.

Infecția provoacă inflamarea stomacului și a intestinului subțire. De regulă sunt cauzate de virusuri, iar diareea este cel mai acut simptom.

Infectii intestinale: hmri.org.au

Care sunt simptomele unei infecții intestinale?

Primul și cel mai evident semn al infecțiilor gastrointestinale este diareea. Majoritatea lor sunt cauzate de virusuri, care se manifestă prin scaune diareice apoase. Diareea cu sânge (dizenteria) este de regulă semnul unei infecții intestinale bacteriene.

Alte simptome care însoțesc diareea în cazul unei infecții intestinale sunt greața și vărsăturile, crampele stomacale dureroase și uneori febra.

Din ce cauză apar infecțiile intestinale?

Infecțiile gastrointestinale sunt de cele mai multe ori cauzate de virusuri:

• Norovirus

Virusurile din acest grup sunt responsabile pentru cele mai multe cazuri de infecții gastrointestinale (19-21 milioane anual). Se estimează că o persoană va suferi de 5 infecții gastrointestinale cauzate de norovirus în decursul vieții. Aceste infecții sunt foarte contagioase. Cea mai mare incidență a fost semnalată în lunile de iarnă (noiembrie – aprilie).

Există și infecții acute și cronice care sunt provocate și de bacterii sau paraziți.

• Toxiinfecții alimentare

Acestea sunt de regulă cauzate de bacterii și paraziți, dar pot fi și de natură virală. Patogenul cel mai incriminat pentru acest tip de infecții este Clostridium perfinens. Acesta provoacă circa un milion de toxiinfecții alimentare fiecare an. Se dezvoltă de regulă pe carnea crudă și pe produsele alimentare uscate sau pre-preparate. Are o rată rapidă de înmulțire.

Citește și GASTROENTERITĂ sau INTOXICAȚIE alimentară? Cum faci diferența

Spre deosebire de alte tipuri de infecții intestinale, toxiinfecția alimentară nu se transmite de la o persoană la alta. Simptomele survin rapid, dispar în decurs de 24 de ore și sunt mai blânde (fără vărsături și febră).

Salmonella este o altă bacterie responsabilă cu un număr mare de toxiinfecții alimentare. Provoacă diaree, crampe abdominale și febră. Simptomele apar la 12-72 de ore de la infectare. Procesul de recuperare poate dura până la 1 săptămână. Cele mai multe spitalizări și decese din SUA din cauza infecțiilor gastrointestinale se datorează speciilor de Salmonella.

Alte bacterii asociate cu toxiinfecțiile alimentare sunt Shigella și E. coli, care se dezvoltă pe alimentele care nu sunt gătite bine (carne, produse lactate, ouă). Aceste infecții se transmit și prin contact cu un animal contaminat.

• Paraziți intestinali

Simptomele paraziților intestinali sunt deseori confundate cu intoxicațiile alimentare. Giardioza este cea mai frecventă afecțiune intestinală de natură parazitică, întâlnită cu precădere la persoanele care călătoresc și la cei care fac baie în lacuri sau piscine.

Infecția poate dura până la 1-2 săptămâni, sau chiar mai mult. Se manifestă prin gaze, balonare, crampe abdominale, scaune grase, greață, vărsături și diaree. Simptomele apar la 7-10 zile de la expunerea la patogen.

Un alt parazit care cauzează infecții intestinale se numește Cryptosporidium. Are aceeași rută de răspândire.

Cel mai bun tratament pentru infecțiile intestinale

Cele mai multe infecții intestinale sunt auto-limitate și trec de la sine, fără să fie necesar un tratament cu antibiotice. Administrarea irațională a antibioticelor poate duce la dezvoltarea de tulpini de bacterii rezistente la tratament.

Antibioticele sunt recomandate doar în anumite cazuri (infecții bacteriene sau parazitare) și la persoanele cu imunitatea scăzută.

Cea mai gravă consecință a infecțiilor intestinale este deshidratarea. De aceea, singurul și cel mai bun tratament este consumul unei cantități mari de apă și lichide pentru hidratarea optimă a organismului.

Dr. Daniel Freedberg de la Universitatea din Columbia recomandă următoarea soluție de hidratare orală pentru refacerea rezervelor de electroliți din corp, pierduți prin diaree și vărsături: adăugați 1 lingură de zahăr și ½ linguriță de sare la 1 litru de apă.

Este foarte important să se evite consumul de produse lactate, alimente grase, alcool și alimente care pot înrăutăți diareea.

Spălați-vă pe mâini cât mai des. Dezinfectați suprafețele din bucătărie. Spălați fructele și legumele. Gătiți bine carnea. Nu consumați lapte crud. Păstrați mâncarea în frigider.

Surse:

1. Tomar BS, Intestinal infections, Indian Journal of Pediatrics. 2001 Jul;68 Suppl 3:S8-18: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11980461
2. Sell J, Dolan B, Common Gastrointestinal Infections, Prim Care. 2018 Sep;45(3):519-532. doi: 10.1016/j.pop.2018.05.008. Epub 2018 Jul 9: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30115338
3. Shandley McMurray, Intestinal Infection: 3 Common Causes and 2 Treatment Options, University Health News Daily: https://universityhealthnews.com/daily/digestive-health/intestinal-infection-three-common-causes-two-treatment-options/

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.