Rugăciunea lui Iisus este doctoria sufletului rănit de patimi sau înstrăinat de Dumnezeu, este dulceață minții și întărire trupului, este armă puternică împotriva duhurilor rele și necurate, și este mijloc de sfințire a buzelor, a inimii și a întregii noastre ființe.
Toți Sfinții Părinți s-au nevoit cu multă trudă și priveghere rostind această scurtă și puternică rugăciune, pentru a face ca numele lui Iisus să se rostească singur, sau de la sine în cugetul și în inimile lor.

Rugăciunea lui Iisus se mai numește și rugăciunea minții sau rugăciunea inimii, deoarece cel care se străduiește să se roage astfel în toată vremea și în tot locul dobândește unire cu Dumnezeu în duh și adevăr, astfel încât el ajunge să petreacă pururea cu mintea la Dumnezeu, aflându-se în deplină dragoste și comuniune cu El.
Rugăciunea sfințește buzele, gândurile și oasele, iar cei care se străduiesc să cheme numele Domnului necontenit se sfințesc pe ei înșiși prin harul lui Dumnezeu.
Rugăciunea lui Iisus nu se câștigă peste noapte. Este un dar de la Dumnezeu. Sfinții Părinți spuneau că Dumnezeu dă rugăciunea celui care se roagă. Este nevoie de multă osteneală până ce omul se deprinde a o rosti în tot ceasul, indiferent unde s-ar afla.
Văzând strădania celui care încearcă să se roage contra tuturor gândurilor care îl copleșesc, a lenei și a împrăștierii minții, Dumnezeu îi va da rugăciunea, și darurile care vin odată cu ea: pace, liniște, tihnă, mulțumire, smerenie și multă bucurie duhovnicească, dar mai ales izbăvire din ispite, de mânie și de alte neputințe sufletești.
Rugăciunea Stareților de la Optina pentru dobândirea darului rugăciunii lui Iisus
„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, numelui Tău i se închină îngerii și oamenii, de numele Tău se înfricoșează și tremură puterile iadului.
Numele Tău este armă nemincinoasă spre alungarea vrăjmașilor, numele Tău arde păcatele și patimile. Numele Tău dă putere spre săvârșirea nevoințelor, ne adună laolaltă mintea împrăștiată, și întru plinirea poruncilor Tale, ne îmbogățește cu virtuți. Numele Tău face minuni și ne unește cu Tine, ne dăruiește pace și bucurie în Duhul Sfânt, iar în viața ce va să fie ne va aduce în dar Împărăția Cerurilor.
De aceea, eu, nevrednicul robul Tău, mă rog Ție: depărtează de la noi neștiința cea duhovnicească, luminează-ne prin cunoașterea dumnezeiescului adevăr, și ne învață ca fără de rătăcire, întru smerenie, cu luare-aminte și cu simțământul părerii de rău ce izvorăște dintru pocăință, cu buzele, cu mintea și cu inima să săvârșesc neîncetat rugăciunea aceasta: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”
Căci tu ai zis, Doamne, cu preacurate buzele Tale: „De veți cere ceva întru numele Meu, vă voi face aceea.”
Pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfântului Ioasaf al Belgorodului, ale Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, ale Sfântului Serafim din Sarov și ale tuturor sfinților Părinților noștri, întru numele Tău cer rugăciunea preasfântului și atotputernicului Tău Nume.
Auzi-mă pe mine, Tu Cel ce ai făgăduit să-i auzi pe toți cei care Te cheamă întru adevăr. Căci al Tău este a milui și a mântui și a dărui celui ce se roagă, spre slava Ta, dimpreună cu a Tatălui și a Sfântului Duh, amin.”