Sfântul Apostol Pavel are câteva îndrumări importante pentru cei care viețuiesc singuri, sfătuindu-i pe unii ca aceștia să nu caute însoțire, ci să trăiască în curăție până la venirea Domnului.
Pe cei care însă nu se pot înfrâna, îi îndeamnă să se căsătorească, zicându-le că mai bine este pentru ei să trăiască în cununie legitimă înaintea lui Dumnezeu și să aibă binecuvântarea Lui decât să încalce porunca viețuirii în curăție trupească. El zice:
“Eu voiesc ca toți oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul așa, altul într-alt fel.
Celor ce sunt necăsătoriți și văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca și mine. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească decât să ardă.
Cât despre feciorie, n-am poruncă de la Domnul. Vă dau însă sfatul meu, ca unul care am fost miluit de Domnul să fiu vrednic de crezare.
Socotesc deci că aceasta este bine pentru nevoia ceasului de față: Bine este pentru om să fie așa. Și aceasta v-o spun, fraților: Că vremea s-a scurtat acum, așa încât și cei care au femei să fie ca și cum n-ar avea.”
Rugăciunea celor singuri
Cei care suferă din cauza singurătății își pot găsi alinarea în rugăciune, în participarea la slujbele bisericii, în spovedanie și în împărtășirea cu sfintele Taine, unde Îl pot întâlni pe Hristos, singurul Care poate da tămăduire sufletului și trupului, și Care poate risipi cu lumina Sa tot întunericul întristării și al deznădejdii.
“De multe ori ispita singurătății mi-a rănit inima, de multe ori diavolul deznădejdii a lovit poarta sufletului meu. De atâta durere, inima mea s-a strâns, și nu este nimeni care să îmi aline durerea. Ajută-mă Doamne, ajută-mă cum numai Tu mă poți ajuta.
La Tine alerg, Doamne, nădejdea mea, întărirea mea, lumina vieții mele! În mâinile Tale este viața mea, și fără Tine nu pot cunoaște nici împlinirea, și nici bucuria cea adevărată. Știind aceasta, la Tine alerg Doamne, nădejdea mea, întărirea mea, lumina vieții mele.
Vino în ajutorul meu, Iubitorule de oameni! Dăruiește-mi înțelepciune și răbdare. O, grea este crucea răbdării, și greu îmi este să nu fiu covârșit de ea. Dar în Tine îmi pun nădejdea.
Ajută-mă Doamne, să iubesc Biserica, să stărui în rugăciune, și să am râvnă pentru împlinirea poruncilor Tale. Să mă spovedesc ori de câte ori umbra păcatului va tulbura mintea mea. Dăruiește-mi ca primind dezlegare de păcate, să-mi îndrept viața după cum Îți este bineplăcut Ție.
Rugători aduc pentru mine pe toți sfinții, pe mai marii cetelor îngerești, pe Înaintemergătorul Tău, pe înțelepții apostoli, și împreună cu aceștia și pe Preacinstita și Preacurata Maica Ta, ale căror rugăciuni primește-le milostive Hristoase al meu, pentru folosul meu și pentru mântuirea mea.”