Oamenii au devenit atât de ocupați încât nu mai au timp să se bucure de viață. Doar necazurile și bolile ne amintesc cât de prețios este darul vieții și ne arată care sunt cele mai importante lucruri pentru care trebuie să trăim.
Scriitorul Octavian Paler spunea că oamenii au timp pentru toate, însă foarte puțin timp pentru tandrețe, pentru dragoste. Iar când ajung la această concluzie, este deja prea târziu pentru a o practica.

Nu poate fi nici un regret mai mare decât acela de a descoperi la sfârșitul vieții că ai trăit cu sufletul închis, că ai trăit doar pentru propriul sine, că ai fost ancorat doar în asfaltul acestei lumi.
„Valorile” acestei lumi sunt trecătoare și amăgitoare. Tendințele societății actuale promovează viciile sub masca celor mai „importante” și avantajoase lucruri în viață: concurența, câștigul, bogăția, faima, egoismul, slava deșartă, mărirea de sine, trufia.
Sfinții Părinți ne îndeamnă să fim tot timpul treji la minte și priveghelnici, știind că în scurt timp vom merge la Judecată să dăm răspuns pentru toate cele câte le-am făcut în viață.
Să fim plini de nădejde și de credință, să cultivăm o relație cât mai strânsă cu Dumnezeu, să dăruim cât mai mult, să căutăm să ne despătimim de orice lucru rău din noi, să ne curățim gândurile și simțirile, să viețuim cu înțelepciune, pentru ca sfârșitul nostru să fie unul fericit.
Octavian Paler ne împărtășește câteva din concluziile la care a ajuns după o anumită vârstă, și care ne pot fi de folos în viață:
„Am învățat că nu contează CE ai în viață, ci pe CINE ai. Am învățat că oamenii la care ții cel mai mult îți sunt luați prea repede.
Am învățat că trecutul și circumstanțele ți-ar putea influența personalitatea, dar TU ești responsabil pentru ceea ce devii.
Am învățat că nu trebuie să te compari cu ceea ce pot alții mai bine să facă, ci cu ceea ce poți tu să faci.
Am învățat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor, ci contează ceea ce pot eu să fac pentru a rezolva. Am învățat că și atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten, vei găsi puterea de a-l ajuta.
Am învățat că trebuie să te desparți de cei dragi cu cuvinte calde; s-ar putea să fie ultima oară când îi vezi.
Am învățat că indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta. Am învățat că poți continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poți. Am învățat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecințe.
Am învățat că sunt oameni care te iubesc, dar nu știu s-o arate. Am învățat că, dacă cineva nu te iubește cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubește din tot sufletul.
Am învățat că prietenia adevărată continuă să existe chiar și la distanță, iar asta este valabil și pentru iubirea adevărată.
Am învățat că, indiferent cât de bun îți este un prieten, oricum te va răni din când în când, iar tu trebuie să-l ierți pentru asta.
Am învățat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc și nu faptele sale. Am învățat că doi oameni pot privi același lucru și pot vedea ceva total diferit.
Am învățat că viața îți poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc.
Am învățat să iubesc, ca să pot să fiu iubit”.
Sursă: Altarul Credinței, Dacă cinva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul: http://altarulcredintei.md/daca-cinva-nu-te-iubeste-cum-ai-vrea-tu-nu-inseamna-ca-nu-te-iubeste-din-tot-sufletul/
Cit adevar si cat de mult am apreciat OMUL Ocatavian Paller.
Suntem mai saraci fara el.
Felicitari pentru articol!
Angela