„Fără Mine nu puteți face nimic”, spune Mântuitorul. De aceea trebuie să cerem de la Dumnezeu ajutor în tot ceea ce vrem să realizăm, lucruri mici sau mari.
Cele care țin de noi trebuie să le împlinim cu acrivie, iar cele care țin de Dumnezeu, se cuvine să le lăsăm în seama Lui. Să facem tot ce ne stă nouă în putință, și mai departe să-L lăsăm pe Dumnezeu să lucreze și să plinească lipsurile noastre.
Dumnezeu așteaptă de la noi doar intenția de a face bine, iar restul adaugă El după marea Sa milostivire și îndurare.
Așa cum vedem în Pilda Fiului Risipitor, Dumnezeu se poartă cu noi ca un Părinte iubitor, Care iese îndată în întâmpinarea fiului care se îndreaptă spre El. Așa procedează Dumnezeu în marea Sa iubire cu toți dintre noi care ne punem în gând să ne întoarcem la El printr-o viețuire curată și sfântă.
Iată ce frumos spune Sfântul Ambrozie al Mediolanului despre alergarea cea plină de dragoste a lui Dumnezeu în întâmpinarea noastră:
„Departe încă fiind, te vede și aleargă spre tine. Alergarea este înainte știința Sa, iar îmbrățișarea este mila și natura dragostei părintești. Cade pe grumazul tău pentru a te ridica pe tine, cel împovărat cu păcate, și a te aduce înapoi ca pe unul care s-a întors de la cele pământești către cele cerești.
Hristos le vorbește celor ce stau încremeniți. Ridicați-vă și alergați la Biserică. În ea se află Tatăl, Fiul și Sfântul Duh”.
Omul face un pas, iar Dumnezeu face o mie spre el, pentru a-l ajuta și a-l aduce acasă. Acestea știindu-le, că Domnul Însuși se grăbește să iasă în întâmpinarea noastră, se cuvine să ne străduim să împlinim toate cele care stau în puterea noastră.
Să nu spunem că nu putem, ci să ne dăm toată silința, și în rest să cerem ajutorul lui Dumnezeu.
Urcușul pe scara virtuților începe de la lucruri mici. Iată câteva sfaturi folositoare care ne arată cât de multe lucruri mici și frumoase putem face pentru a spori duhovnicește și a înainta pe calea sfințeniei:
„De nu poți face 20 de metanii, fă 10, iar de nu poți face nici 10, fă închinăciuni. Dar fă!
De nu poți sta o oră la rugăciune, stai măcar 5 minute, dar stai!
De nu poți ajuna, măcar postește!
De nu poți face bine, măcar nu face rău.
De nu poți construi biserici, construiește măcar o troiță, și de nu poți nici măcar o troiță, dă un leu săracului.
De nu poți construi fântâni, dăruiește măcar un pahar cu apă. Fii milostiv cumva!
De nu poți întoarce străinii la calea lui Dumnezeu, întoarce-i măcar pe cei ai casei.
De nu poți vorbi frumos, măcar taci!
De nu poți să acoperi greșeala celuilalt, măcar nu-l pârî.
De nu pot face pace, măcar nu aduce tulburare.
De nu poți ajuta cu fapta, ajută măcar cu vorba, și de nu poți nici cu vorba, măcar nu pune piedici.
De nu poți iubi pe vrăjmași, măcar nu-i urî.
De nu te poți bucura de darul celuilalt, măcar nu-l invidia.
De nu poți aduce bucurii, măcar nu întrista.
De nu poți fi sfânt, fii măcar om.
De nu poți să nu păcătuiești cu gândul, măcar nu păcătui cu fapta.
De nu poți fi tu cinstit, măcar nu împiedica pe ceilalți să facă binele.
De nu poți fi tu drept, măcar nu-i judeca pe cei ce vor să trăiască drept.
De nu poți urca pe scara virtuților, măcar nu da înapoi”.
________________________________________________________________________________________________________
Sursă: Ortodoxia, Treptele nevoinței: http://ortodoxia.me/treptele-nevointei-de-nu-poti-sta-o-ora-la-rugaciune-stai-macar-5-minute-dar-stai/