Amintește-ți cum ai petrecut ziua și cu ce L-ai supărat pe Dumnezeu și l-ai necăjit pe aproapele și căiește-te – Sfântul Ioan Gură de Aur

Fără pocăință nimeni nu poate prinde nădejde de mântuire. În toată vremea și în tot locul greșim și Îl mâniem pe Dumnezeu prin faptele, cuvintele și gândurile noastre.

Numai o zi de ar trăi cineva pe pământ, tot n-ar fi fără de greșeală. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că ne-ar fi mai ușor să ne ferim de păcat dacă L-am avea întotdeauna pe Dumnezeu înaintea ochilor noștri.

Într-un efort al minții, gândurile noastre trebuie îndreptate mereu spre Dumnezeu, dobândind astfel treptat „convingerea că în orice loc și în tot timpul ești privit de către Ochiul atotvăzător al lui Dumnezeu”.

Însă chiar și așa, cu toată strădania sa de a se menține treaz și veghetor asupra lui însuși, omul poate să cadă în păcat din cauza curselor și a ispitelor pe care vrăjmașul diavol le aduce asupra noastră.

Ori de câte ori vei cădea, scoală-te, și te vei mântui, spun Sfinții Părinții. Și cum anume să ne ridicăm din păcat? Prin pocăință, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, dându-ne și un exemplu practic:

„Imediat ce vei observa în tine, în lumina conștiinței, păcatele cu cuvântul, sau ale minții, sau ale gândului, sau ale vreunei alte patimi păcătoase care te luptă în tot timpul, în aceeași clipă căiește-te înaintea lui Dumnezeu, zicându-I: „Doamne, iartă-mă și miluiește-mă!”

Făcând așa nu vom lăsa păcatul să stăruie în noi, nici consecințele lui să se abată asupra noastră. Ci prin părere de rău și smerire înaintea lui Dumnezeu, vom atrage mila Lui spre noi și ne vom păzi nevătămați.

Tot așa se lucrează și tămăduirea sufletului de patimi. Ori de câte ori simțim păcatul lucrând în noi sau ispita oricărei patimi apropiindu-ne, să ne întoarcem îndată fața către Dumnezeu și să strigăm înaintea Lui din adâncul inimii, cerându-I să ne ajute.

Pentru a avea mereu conștiința curată, trebuie să ne deprindem a ne adresa adesea așa înaintea lui Dumnezeu, mărturisindu-ne căderile, greșelile și neputințele cu sinceritate, cerând slobozire de patimi și vindecare.

Sfântul Ioan Gură de Aur spune că antrenamentul pocăinței se face mai ales seara, când ne pregătim de culcare.

„Să ne gândim la cum am petrecut ziua care a trecut. Frângeți și smerește-ți simțămintele: cu adevărat am petrecut această zi în uitare totală de Dumnezeu, și în orice caz, spune-ți: „Nu mă uita, Doamne, pe mine care Te uit pe Tine!” Și suspină pentru neajunsul credinței și dragostei tale către Dumnezeu”.

Seara se cuvine să recapitulăm evenimentele de peste zi, gesturile, cuvintele și gândurile noastre, pentru a vedea ce greșeli am făcut și a îndemna astfel inima la pocăință.

„Amintește-ți cum ai petrecut ziua și cu ce L-ai supărat pe Dumnezeu și L-ai necăjit pe aproapele, și căiește-te lui Dumnezeu pentru toată ziua, grăind: „Doamne, iartă-mă și ajută-mă!”

Procedând așa în fiecare seară, vom vedea că ne va veni mai ușor să ne căim cu sinceritate înaintea lui Dumnezeu și dimineața, și la mijlocul zilei, și chiar atunci când suntem ispitiți, vom observa păcatul care ne împresoară și vom face pocăință înaintea lui Dumnezeu.

„Această pocăință te va duce către desăvârșire fără nevoințe deosebite; așa cum au zis Sfinții Părinți, Dumnezeu nu cere nevoințe extreme, ci doar mici și continue”.

Nu trebuie însă să ne oprim la acest fel de pocăință, ci trebuie să o desăvârșim prin mărturisirea păcatelor înaintea duhovnicului, căci doar atunci vom primi dezlegare și iertare.

Spovedania trebuie făcută cu sinceritate, fără a ascunde nimic, fără a ne justifica, cerând rugăciunile părintelui duhovnic și ajutorul harului lui Dumnezeu pentru tămăduirea sufletului de patimi și izbăvirea de căderi.

___________________________________________________________________________________________________________

Sursă: Cum să te mântuiești în lumea contemporană, Editura Platytera, București, 2013

loading...

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

    Răspunde corect la următoare operație aritmetică *