Vrei să te îmbogățești? Dă tot ce ai și vei primi însutit – Părintele Arsenie Papacioc

Oricine mângâie pe aproapelui său aflat în lipsuri se face împlinitor al Evangheliei și al poruncii iubirii. Mântuitorul ne poruncește să-i iubim pe semenii noștri cu aceeași iubire cu care ținem la noi înșine.

Astfel, de vom vedea pe cineva că pătimește din cauza sărăciei și a neajunsurilor, cu atât mai mult ne va durea inima de dânsul și vom sări în ajutorul lui, împărțind cu el puținul pe care îl avem.

Părintele Arsenie Papacioc

Deși iubirea este o poruncă, Dumnezeu răsplătește gesturile noastre de dragoste frățească din belșug. Căci ceea ce dăm săracului, Lui îi oferim, iar El nu rămâne dator niciodată.

„Oricine vă va da să beți un pahar de apă, în numele Meu, fiind sunteți ai lui Hristos, adevărat zic vouă că nu-și va pierde plata sa” (Marcu 9, 41).

Părintele Arsenie Papacioc spune că cel care voiește să se îmbogățească, să facă milostenie, dând cu toată inima ceea ce are și ce nu are.

„Dacă ați cunoaște viața Sfântului Ioan cel Milostiv, v-ați înspăimânta! Sfântul Ioan, când s-a dus în respectiva arhiepiscopie, a întrebat: „Cât aur are arhiepiscopia?” Și i-au răspuns: „Atâtea litre de aur!” „Dați-i la săraci!”.

Când au auzit, economii ăia au zis că îi sărăcește. Și a venit înapoi însutit față de cât a dat. Iar dădea, iar venea însutit. Economii cârteau mereu. Vezi, nu observă omul când primește, dar observă când dă. Dar venea însutit cu precizie Este cuvânt din Scriptură”.

Legile duhovnicești funcționează cu totul altfel decât cele ale societății acesteia, marcate de egoism. Cel care dă, mai mult va avea și îi va prisosi.

„A venit o doamnă la arhiepiscopie să dea o donație. Și a întrebat-o Sfântul Ioan: „Cât doriți să dați, doamnă? „Atât!” Sfântul Ioan se aștepta să primească însutit, iar când dădea doamna, asta nu era însutit. Și a întrebat-o:

– „Atât ai vrut cu adevărat să dai?
– Nu, am vrut să dau atâta, dar când am scris suma, o mână nevăzută a șters și a scris cât dau eu acum”.

Apoi a descoperit Sfântul Ioan că economii nu au dat la săraci cât le-a zis să dea, ci au dat mai puțin. Iar suma pe care ei o dăduseră corespundea cu cât a adus femeia însutit.

Cuceritor este cu totul răspunsul Sfântului Ioan: „Uite cine sărăcește arhiepiscopia!”

Atât de mari erau milosteniile pe care le făcea încât ajunsese să dea câte o corabie de aur. Iar în locul ei veneau o sută înapoi. Se umpluse Marea Mediterană cu corăbii pline de aur care mergeau la Sfântul Ioan.

Și s-a auzit glas din cer: „Să vedem, Ioane, cine este mai milostiv: tu sau Eu?”

Dumnezeu, când miluiește, revarsă peste om din izvorul bunătăților sale copleșindu-l. Părintele Nicolae Steinhardt spune că Dumnezeu se poartă ca un boier, ca un rege care este foarte bogat, dar și foarte generos

Iată ce spune Sfântul Apostol Pavel:

„Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va și secera, iar cel ce seamănă cu dărnicie, cu dărnicie va și secera. Fiecare să dea cum socotește cu inima sa, nu cu părere de rău, sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună. 

Dumnezeu poate să înmulțească tot harul la voi, ca, având totdeauna toată îndestularea în toate, să prisosiți spre tot lucrul bun. Iar Cel ce dă sămânță semănătorului și pâine spre mâncare, vă va da și va înmulți sămânța voastră și va face să crească roadele dreptății voastre. Ca întru toate să vă îmbogățiți, spre toată dărnicia care aduce prin noi mulțumire lui Dumnezeu” (2 Corinteni 9, 6-11). 

Mântuitorul ne-a făgăduit că plata milosteniei și a faptelor bune pe care le săvârșim o vom primi și aici, și în viața cea de veci.

Un grăunte de credință dacă am avea, am vedea mila lui Dumnezeu și am înțelege poruncile Lui și căile Lui, care sunt numai iubire și dăruire.

„Deci, obișnuiți-vă să nu trăiți numai voi, ci să trăiți în toți care sunt cu voi”.

Însă nu contează cât de mult dăm dacă o facem cu inima îndoielnică. Dumnezeu caută la inimă, nu la față, adică la faptele exterioare.

Sfântul Isaac Sirul spune că „Dumnezeu nu se uită la mulțimea darului pe care îl aduci, ci la voința cu care îl aduci“. Căci sunt mulți care vor să dea, dar nu au nimic, și oferă din ceea ce sunt ei: bunătate, mângâiere, un cuvânt bun, un sfat bun celor care au nevoie. 

________________________________________________________________________________________________________

Sursă: Ne vorbește Părintele Arsenie, Vol. 2, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 10-11

loading...

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

    Răspunde corect la următoare operație aritmetică *