Clicky

„Pentru ca să meargă cineva în Raiul cel dulce, trebuie să mănânce aici multe amărăciuni, ca să primească în mână pașaportul încercărilor” – Sfântul Paisie Aghioritul

Trecut-am prin foc și prin apă și ne-ai scos la odihnă”, spune în Cartea Psalmilor. Cum e lutul în mâna olarului, așa-i omul în mâna lui Dumnezeu.

Frământat, modelat, șlefuit, înfrumusețat și lămurit în foc. Așa se preface omul în mâna Ziditorului său, Dumnezeu, asemenea lutului în mâna meșterului olar.

 

Toate apăsările și încercările din viața noastră, care nouă ni se par greu de răbdat, nu sunt altceva decât mâinile iubitoare ale Părintelui ceresc, Care voiește să facă din noi un vas de cinste.

Lutul dacă nu este frământat bine, nu stă pe roată și nu poate fi modelat. Și dacă nu poate fi modelat nu poate deveni un vas folositor și bineplăcut stăpânului său. Chiar dacă un vas este bine alcătuit și frumos, dacă nu trece de proba focului, nu se poate dovedi un vas bun.

Rostul nostru pe pământ este pregătirea pentru Împărăția cerurilor. Nu suntem veșnici pe pământ, ci călători spre cer. Iar pentru a câștiga fericirea raiului, omul trebuie să se ostenească mult să se curețe lăuntric de toate relele, și să ajungă la puritatea pruncilor, care sunt lipsiți de orice fel de răutate, patimă și viclenie. Mântuitorul a zis că doar cei asemenea pruncilor vor intra în Împărăția lui Dumnezeu.

Trebuie să gustăm cu cumințenie medicamentele amare pe care ni le dă Dumnezeu, Doctorul sufletelor și al trupurilor, pentru a ne putea face sănătoși. Necazurile din viața noastră ne lămuresc precum se lămurește aurul în topitoare, și numai cel care rabdă până la urmă se va face vrednic de a intra în Împărăția lui Dumnezeu.

Iată ce frumos spunea Sfântul Paisie Aghioritul despre aceasta:

„Pentru ca să meargă cineva în Raiul cel dulce, trebuie să mănânce aici multe amărăciuni, ca să primească în mână pașaportul încercărilor”.

Necazurile care vin peste noi vin sunt un semn al dragostei lui Dumnezeu, Care ne iubește și voiește să ne mântuiască. El îngăduie unele încercări și greutăți pentru o „deplină curățire duhovnicească” a noastră personală sau a familiei.

Iată ce spunea Părintele Paisie unei maici care era mereu înștiințată de problemele din familia ei:

„Dacă privim cu ochi lumești încercările familiei tale, apăreți ca niște oameni nefericiți. Însă de le vom privi duhovnicește, sunteți fericiți, iar în cealaltă viață vă vor invidia toți cei care s-au considerat fericiți în viața aceasta”.

Încercările vin din cauză că noi nu ascultăm și nu împlinim poruncile lui Dumnezeu, care nu sunt altceva decât sfaturi părintești pentru buna rânduială a vieții noastre.

„Mai înainte ca Dumnezeu să îngăduie o încercare, a căutat să-i îndrepte cu blândețe (pe oameni), dar aceia nu au înțeles, și de aceea El a îngăduit ispitirea”.

La fel se poartă și părinții cu copiii neascultători. La început le vorbește cu blândețe, în învață, le arată, dar dacă ei nu vor să se îndrepte, se vor purta cu mai multă asprime.

„Atunci când cineva nu înțelege de bună voie, Dumnezeu îi dă o încercare ca să-și revină. Dacă nu ar fi existat puțină durere, boli, oamenii ar fi devenit fiare, nu s-ar fi apropiat deloc de Dumnezeu”.

Necazurile vieții sunt ca niște „medicamente amare care ne vindecă sufletele. Precum sănătatea se dobândește prin amar, tot astfel și mântuirea sufletului tot din amar iese”.

________________________________________________________________________________________________________

Sursă: Cuviosul Paisie Aghioritul, Viața de familie, Editura Evanghelismos, București, 2003

1 comentariu

  1. Sfantul(acum)Paisie Aghioritul,a fost un sfant din viata si totusi era nesigur pe mantuirea lui.De aceea l-a rugat pe Dumnezeu sa ii dea o suferinta mai mare,ceea ce s-a si intamplat.In ultimul an din viata ,a fost diagnosticat cu cancer si avea dureri ingrozitoare pe care le ascundea mai cu seama cand era inconjurat de multime(in spital) sa ia binecuvantare.Intr-un final,in ultimile clipe ale vietii sale,a recunoscut jertfa sa( intr-un fel) caci era foarte smerit,cu ultimile cuvinte,zicand asa: “Mucenicie,adevarata mucenicie!*
    Sfinte Parinte Paisie,roaga-te si pt.noi ,pacatosii!

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Răspunde corect la următoare operație aritmetică *