Clicky

„Trebuie să ne obișnuim să tratăm jignirile venite de la alții cu calm, ca și cum ele nu ne privesc pe noi, ci pe altcineva” – Sfântul Serafim de Sarov

Ca un purtător și răspânditor de pace, Sfântul Serafim de Sarov a vorbit mult despre importanța dobândirii păcii sufletului, atât pentru bucuria noastră, cât și pentru a celor din jurul nostru. 

El spunea: „Când un om dobândește pacea, atunci poate revărsa și asupra altora lumina sufletului său”.

Sfântul Serafim ne dă un sfat foarte bun pe care-l putem pune în aplicare în viața de zi cu zi, pentru a ne păstrăm liniștea lăuntrică. El ne îndeamnă să nu ținem minte răul, nici să punem la inimă lucrurile rele pe care le primim de la semenii noștri.

„Trebuie să ne obișnuim să tratăm jignirile venite de la alții cu calm, ca și cum insultele lor nu ne privesc pe noi, ci pe altcineva”.

Este greu să facem așa, veți spune. Dar acesta este un exercițiu de voință și de răbdare. Procedând astfel, din inima noastră vom face locaș sfânt lui Dumnezeu Însuși.

Dacă nu se poate să nu te tulburi, atunci, cel puțin, e necesar să încerci să-ți înfrânezi limba, după cuvântul psalmistului: „Tulburatu-m-am și n-am grăit” (Ps. 76, 4).

Omul care trece cu vederea nedreptățile semenilor primește multă pace de la Dumnezeu. Pentru nerăutatea lui, Dumnezeu îi dă odihnă sufletească și bucurii duhovnicești neasemănate cu bucuriile pe care ni le oferă lumea.

Un om înțelept își îndreaptă duhul înlăuntrul său și îl coboară în inima sa. Atunci harul lui Dumnezeu îl luminează, și el se află într-o stare de liniște suprapământească, adică având conștiința împăcată, căci el contemplă harul Sfântului Duh în interiorul său, după cuvântul lui Dumnezeu: Unde este pace, acolo sălășluiește El”.

„Cu orice preț, noi trebuie să încercăm a păstra pacea sufletului și să nu ne tulburăm la jignirile venite de la alții. Sfinții Părinți aveau mereu un duh de pace, și fiind binecuvântați cu harul lui Dumnezeu, trăiau mult”.

Pentru această pace trebuie să ne străduim cât de mult putem, neluând în seamă răutățile celor din jur. Trebuie să ajungem să ne asemănăm Domnului în bunătate, îndelungă-răbdare, îngăduință, milă și dărnicie.

Să trecem cu vederea greșelile celorlalți, neajunsurile și lipsurile lor sufletești, precum Dumnezeu trece cu vederea și iartă nedreptățile noastre, și nu se mânie pentru păcatele noastre, ci ne așteaptă ca un Părinte bun și iubitor, ajutându-ne să ne întoarcem pe calea cea dreaptă.

„Se cuvine ca noi să ne îndreptăm toate gândurile, dorințele și faptele spre dobândirea păcii lui Dumnezeu, strigând totodată împreună cu Biserica: „Doamne Dumnezeul nostru, pacea Ta dă-ne-o nouă!” (Isaia 26, 12).”

Totodată, pentru a câștiga și a păstra pacea sufletului, trebuie să ne ferim să-i judecăm sau să-i criticăm pe alții. O altă lucrare care ajută la păstrarea sufletului este purtarea unui duh vesel și mulțumitor, nu trist și răzvrătit, care nu este niciodată mulțumit cu ceea ce are.

Din pricina duhului întristării apar foarte multe stări rele, spune Sfântul serafim de Sarov: agitație, furie, învinuirea celorlalți, nemulțumirea de propria soartă, gânduri de desfrânare, schimbarea permanentă a locului.

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

    Răspunde corect la următoare operație aritmetică *