Clicky

Când Dumnezeu intră în inimă, nu mai poți să înjuri, nici să urăști, nici să te răzbuni – Sfântul Părinte Porfirie

Când Domnul se atinge de inimă, aceasta se umple de iubire și de viață. Este atât de copleșit de starea dumnezeiască în care se află, încât ar vrea să-i strângă pe toți în brațe și să le dăruiască din preaplinul dragostei pe care o simte arzând înlăuntrul său.

Această stare nu este una firească, ci o experiență divină, o cercetare a Duhului Sfânt. Scopul vieții noastre este dobândirea Duhului Sfânt, spunea Sfântul Serafim de Sarov.

Părintele Porfirie

Când Îl avem pe Dumnezeu locuind întru noi, toate se fac frumoase, luminoase și pline de sens. Toate întristările și grijile dispar. Nimic rău nu poate locui acolo unde sălășluiește Duhul lui Dumnezeu.

Iată ce frumos spune Sfântul Porfirie Kafsokalivitul despre omul care este atins de o rază a Duhului Sfânt și s-a învrednicit a cunoaște pe Domnul:

Când intră Hristos în inimă, patimile se mistuie. Nu mai poți nici să înjuri, nici să urăști, nici să te răzbuni, nici, nici… Unde să se mai găsească urile, antipatiile, osândirile, egoismele, frământările, întristările?

Părintele Porfirie ne învață ca atunci când suntem supărați, să nu încercăm să aruncăm relele din noi în exterior.

„Mai bine deschide-ți poarta sufletului spre a primi Lumina care este Hristos, și-atunci se vor risipi și negurile ce s-au înstăpânit în tine”.

Când Domul vine și umple casa sufletului, „toate problemele, toate rătăcirile, toate neliniștile dispar. Și păcatul, de asemenea, dispare.”

Omul se simte eliberat ca dintr-o închisoare. Se simte ușor sufletește și trupește, luminat și curat cu inima. Nici un gând de răutate nu străbate mintea lui, pentru că ea este plină de lumina lui Hristos, care luminează și sfințește și pe toate le înnoiește și le face bune.

Însă până când Duhul Sfânt se sălășluiește în inima omului este nevoie de multă osteneală, trudă și luptă crâncenă cu patimile care s-au înrădăcinat acolo.

Mândria, egoismul, trufia, mânia, iubirea de sine, clevetirea, îndreptățirea de sine, toate aceste patimi Îl îndepărtează pe Dumnezeu de la noi.

Duhul Sfânt pleacă din inima celui mândru, care se ridică deasupra semenilor și se crede mai buni decât ei. Mântuitorul este smerit și blând, și nu poate locui acolo unde este înălțare și părere de sine.

Duhul Sfânt iubește smerenia și caută să se așeze în inima celor simpli și blânzi, neiubitori de măriri deșarte și lipsiți de răutate.

Mântuitorul a zis: Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu, și Tatăl meu îl va iubi, și vom veni la el și vom face locaș în el(Ioan 14, 23).

Cautari:
    Tinctura de rostopasca pentru glanda tiroida |
loading...

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

    Răspunde corect la următoare operație aritmetică *